Donald Trump pune presiune pe Kiev pentru încheierea războiului. Steve Witkoff merge la Moscova după discuțiile cu Volodimir Zelenski din Norvegia

Emisarul special al Statelor Unite, Steve Witkoff, urmează să se întâlnească miercuri cu președintele rus Vladimir Putin, după discuțiile considerate constructive purtate de partea americană cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în Norvegia.

Steve Witkoff se întâlnește cu Vladimir Putin după discuțiile din Norvegia

Între timp, președintele american Donald Trump a transmis că Ucraina trebuie să dorească încheierea războiului, susținând că Moscova este pregătită să ajungă la un acord. În paralel, Washingtonul și Kievul încearcă să clarifice viitoarele garanții de securitate, sprijinul militar american și problemele legate de sistemul de comunicații Starlink.

Emisarul american Steve Witkoff se va întâlni miercuri cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, după discuțiile purtate în Norvegia cu Volodimir Zelenski, liderii norvegian și finlandez, precum și reprezentanți europeni și ai NATO.

Un oficial american a descris discuțiile de la Oslo drept constructive și a precizat că Ucraina a venit cu idei și propuneri noi. Participanții au înregistrat progrese semnificative în direcția unei abordări coordonate privind dialogul cu Rusia.

Oficialul, care a vorbit sub condiția anonimatului, a explicat că discuțiile au vizat elemente esențiale ale unui cadru cuprinzător pentru pace. Printre subiectele abordate s-au numărat garanțiile de securitate pentru Ucraina, un plan economic pentru perioada de după război și o arhitectură mai amplă de securitate europeană, conform Reuters.

Obiectivul întâlnirii dintre Witkoff și Putin este identificarea unei căi către negocieri trilaterale directe, urmate sau însoțite de discuții multilaterale mai ample.

Donald Trump îi cere Ucrainei să ajungă la un acord cu Rusia

Președintele american Donald Trump a cerut marți Ucrainei să încheie un acord pentru oprirea războiului, afirmând că Moscova dorește să finalizeze conflictul.

Trump a susținut că Ucraina trebuie să își dorească încheierea războiului și a sugerat că Rusia beneficiază de un avantaj pe câmpul de luptă. În opinia sa, capacitatea Rusiei de a continua ofensiva și de a înainta pe teritoriul ucrainean reprezintă un factor important în evoluția conflictului. Liderul american a subliniat că Rusia a ocupat o suprafață considerabilă de teritoriu.

În același timp, relațiile dintre Washington și Kiev au ajuns la un nou nivel de tensiune, în contextul apropierii lui Trump de Moscova. Ucraina a reclamat că Statele Unite au limitat sprijinul militar esențial și accesul la informații de intelligence.

Trump l-a criticat în repetate rânduri pe Zelenski și a cerut inclusiv înlocuirea acestuia. Washingtonul a negat însă că ar încerca în mod deliberat să afecteze efortul de război al Ucrainei.

Zelenski caută garanții de securitate și reluarea cooperării cu Washingtonul

Volodimir Zelenski s-a deplasat la Oslo pentru a încerca să repare relațiile cu administrația americană, deteriorate în ultimele săptămâni.

După întâlnirea din Norvegia și o convorbire telefonică anterioară cu secretarul de stat american Marco Rubio, liderul ucrainean a anunțat că Ucraina primește din nou avertizări timpurii privind atacurile cu rachete lansate de Rusia. Zelenski a apreciat că sistemul funcționează în prezent.

În discuțiile cu Rubio au fost abordate și livrările de interceptoare pentru sistemele antiaeriene Patriot, precum și funcționarea rețelei de comunicații prin satelit Starlink. Kievul reclamase că serviciul nu mai funcționa atunci când echipamentele erau instalate pe obiecte aflate în mișcare rapidă, inclusiv drone.

Zelenski a precizat că a discutat și despre garanții de securitate similare celor prevăzute de articolul 5 al Tratatului NATO. Acesta stipulează că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților.

Liderul ucrainean și-a exprimat aprecierea față de partea americană pentru faptul că a reafirmat caracterul solid al unor astfel de garanții.

Totodată, Zelenski a reiterat că Ucraina dorește organizarea unei întâlniri trilaterale la nivel de lideri, la care să participe reprezentanții Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite, pentru discutarea principalelor probleme legate de încheierea războiului.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Stoere, a descris reuniunea de la Oslo drept una bună și constructivă. Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a apreciat, la rândul său, că procesul de pace a revenit pe făgașul normal.

Marco Rubio admite că unele rachete Patriot ar putea să nu fi fost livrate

Administrația Trump a redus în mare măsură livrările directe de armament american către Ucraina. Totuși, Statele Unite permit țărilor europene să achiziționeze arme americane în numele Kievului, prin programul Prioritised Ukraine Requirements List, cunoscut sub acronimul PURL.

Washingtonul continuă, de asemenea, să furnizeze informații de intelligence și tehnologie pe care statele europene nu le pot reproduce la același nivel.

O sursă familiarizată cu situația a precizat că majoritatea livrărilor de armament prin programul PURL au continuat. Cu toate acestea, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, nu aprobase cele mai recente solicitări ale Ucrainei pentru interceptoare destinate sistemelor Patriot.

Marco Rubio a recunoscut marți că un transport de interceptoare achiziționate de statele europene pentru Ucraina ar putea să nu fi fost livrat. Oficialul american a negat însă că Washingtonul și-ar fi schimbat politica.

În timpul unei vizite în India, Rubio a afirmat că nu a existat nicio directivă politică deliberată pentru a afecta Ucraina.

La rândul său, Pete Hegseth a declarat că politica Statelor Unite față de Ucraina nu s-a schimbat. Secretarul american al Apărării a subliniat necesitatea menținerii rezervelor de armament ale SUA, inclusiv a stocurilor de interceptoare, pentru a asigura disponibilitatea acestora pentru forțele americane.

Disputa privind Starlink și rolul lui Elon Musk

Pete Hegseth a afirmat că Washingtonul nu a restricționat accesul Ucrainei la Starlink, sistemul de comunicații prin satelit deținut de compania SpaceX, controlată de Elon Musk.

Declarațiile sale au sugerat că problema ar putea avea legătură cu respectarea condițiilor de utilizare impuse de companie, pe care Kievul trebuie să le îndeplinească.

Elon Musk a precizat că Starshield, versiunea cu destinație militară a sistemului de comunicații Starlink dezvoltat de SpaceX, se află sub controlul guvernului american. Potrivit acestuia, eventualele restricții privind utilizarea sistemului depind, în ultimă instanță, de Donald Trump.

Marți, publicația Wall Street Journal, citând oficiali americani și persoane familiarizate cu situația, a relatat că Musk ar fi ordonat încetinirea serviciului după consultări cu Trump și alți oficiali ai administrației americane.

Anterior, Reuters relatase că ordinul de limitare a serviciului provenise de la Casa Albă.

Problema accesului la Starlink reprezintă un alt punct sensibil în relațiile dintre Washington și Kiev, în condițiile în care Ucraina depinde de comunicațiile prin satelit pentru o parte importantă a activităților sale militare.

Trump a relaxat sancțiunile împotriva Rusiei pe fondul scumpirii carburanților

Deteriorarea relațiilor dintre Statele Unite și Ucraina a început cu aproximativ zece zile în urmă, când Donald Trump a ridicat sancțiunile aplicate motorinei rusești, în cadrul unui acord convenit cu Vladimir Putin.

Președintele american a susținut că această măsură ar contribui la reducerea prețurilor ridicate la combustibili, care au provocat nemulțumiri în rândul alegătorilor americani înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie.

În weekend, Trump a emis și o derogare amplă de la sancțiunile mai dure împotriva Rusiei, care ar fi trebuit să intre în vigoare în cursul acestei săptămâni.

Deciziile administrației americane au provocat reacții critice atât în Congresul SUA, din partea ambelor partide, cât și în capitalele europene.

Rusia continuă atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina

În timp ce relațiile dintre Washington și Kiev s-au deteriorat, Rusia și-a intensificat atacurile asupra orașelor ucrainene, vizând în special centralele electrice și infrastructura de aprovizionare cu combustibili.

Aceste atacuri au continuat în pofida apelului lui Donald Trump adresat ambelor părți de a evita loviturile asupra sistemelor energetice ale adversarului.

În cursul nopții de marți spre miercuri, forțele ruse au bombardat orașe din vestul Ucrainei, vizând sistemele de electricitate și provocând întreruperi de curent în zone extinse ale țării, care fuseseră anterior ferite de asemenea atacuri.

Ministerul rus al Apărării a anunțat marți că forțele sale au lovit trei nave de marfă în portul ucrainean Reni și alte două nave comerciale care se îndreptau spre Odesa. Potrivit aceleiași surse, forțele ruse au atacat și două centre logistice.

În timpul nopții, instalații energetice din șapte regiuni ucrainene au fost atacate, provocând întreruperi ale alimentării cu electricitate. Regiunea Lviv, din vestul țării, a fost lovită din nou și în cursul zilei.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a anunțat că dronele rusești au lovit marți o instalație energetică din capitala Ucrainei. Autoritățile au precizat că alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în patru districte ale orașului.

Ucraina a reluat atacurile asupra rafinăriilor rusești

Săptămâna trecută, Ucraina a evitat timp de mai multe zile să lovească rafinăriile de petrol din Rusia, în semn de respectare a solicitării lui Donald Trump de a proteja infrastructura energetică.

Kievul a reluat însă atacurile după ce Rusia nu a dat semne că ar intenționa să respecte aceeași solicitare. De asemenea, ambele părți au atacat centre de date în cadrul conflictului.

Donald Trump a condamnat în repetate rânduri atacurile ucrainene asupra teritoriului rus, însă a făcut puține declarații despre loviturile mult mai ample și mai severe lansate de Rusia împotriva Ucrainei.

În acest context, întâlnirea dintre Steve Witkoff și Vladimir Putin, discuțiile purtate de Zelenski cu reprezentanții americani și încercările de relansare a negocierilor diplomatice au loc în paralel cu intensificarea atacurilor asupra infrastructurii ucrainene și cu disputele privind sprijinul militar și de securitate oferit de Statele Unite.