Lideri decizii istorice au fost luate la întâlnirea şefilor statelor din G-20, grupul celor mai importante economii din lume, fiind vizată, în principal, încheierea hegemoniei SUA şi creşterea rolului ţărilor emergente.
Întâlnirea liderilor lumii din cadrul summit-ului G-20 de la Londra de săptămâna trecută a căpătat o importanţă deosebită în actualele condiţii de criză mondială. Întreaga lume a aşteptat soluţii de la statele care, adunate, deţin circa 80% din PIB-ul mondial, soluţii care să contracareze recesiunea gloablă, estimată de către OECD (Organizaţia Economică de Cooperare şi Dezvoltare) la 4,3% în acest an. Deciziile luate ar putea schimba ordinea mondială, cel puţin în privinţa influenţei pe care anumite state o au asupra economiei globale. Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a declarat la finalul întâlnirii că modelul anglo-saxon al pieţelor libere a luat sfârşit, fiind stabilit un plan de reglementare strictă a instituţiilor financiare, în special a fondurilor de hedging. OECD a anunţat deja cele patru direcţii ale planului stabilit pentru perioada următoare, toate fiind axate pe implementarea standardelor contabile internaţionale (IAS) în statele membre, inclusiv a celor considerate paradisuri fiscale. Principalul rezultat al acestor acţiuni este diminuarea dominaţiei SUA asupra economiei mondiale şi majorarea influenţei altor state, în special a celor emergente, precum China sau Brazilia.
Tot un rezultat al acestei decizii este Consiliul de Stabilitate Financiară (Financial Stability Board), care va aduce la un loc reglementatorii şi va lucra alături de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru prevenirea derapajelor economice. După stabilizarea economiei mondiale, Consiliul va începe crearea unui nou set de reguli, care ar trebui să prevină ultilizarea marjelor excesive de către instituţiile financiare şi să oblige băncile să facă mai multe rezerve în perioadele de creştere. Cancelarul german, Angela Merkel, care a încercat, fără succes, în 2007 să convingă SUA şi Marea Britanie să semneze un acord similar, a declarat că deciziile luate de G-20 „sunt o victorie a bunului simţ“.
Resursele acordate FMI au fost mărite până la 750 de miliarde de dolari, de la 250 de miliarde în prezent, primele 250 de miliarde urmând a fi date de Japonia, Uniunea Europeană şi China. Banii vor fi utilizaţi în principal pentru susţinerea statelor din Europa de Est, dar şi pentru spijinirea altor ţări aflate în dificultate. Pe lângă aceste resurse, s-a stabilit şi alocarea a 250 miliarde dolari sub forma Drepturilor Speciale de Tragere, monedă artificială pe care FMI o utilizează în contractele cu statele care nu pot accepta modificările de politică economică necesare unui acord normal de ajutorare. Pentru combaterea protecţionismului naţional împotriva comerţului trans-frontalier, G-20 a stabilit un fond de 250 miliarde dolari, ce urmează a fi strâns în următorii doi ani şi pus la dispoziţia agenţiilor de finanţare a exporturilor şi băncilor de dezvoltare, inclusiv Băncii Mondiale. Summit-ul a fost înconjurat de ştiri negative din economia mondială, una dintre cele mai grave fiind cea privind rata şomajului în SUA, care a ajuns la 8,5%, cifră ce nu a mai fost atinsă din 1983. De cealaltă parte a oceanului, Banca Centrală Europeană a decis micşorarea dobânzii de referinţă până la 1,25%, cu posibilitatea unor reduceri suplimentare în perioada următoare.
1.000 mld. dolari vor fi puse la dispoziţia FMI pentru sprijinirea economiilor aflate în dificultate, în special a celor din Europa de Est
