Doliu imens la final de an. S-a stins unul din marii artiști ai planetei. Operele sale au transformat orașe celebre (FOTO)

Doliu imens la final de an. S-a stins unul din marii artiști ai planetei. Operele sale au transformat orașe celebre (FOTO)

SURSA FOTO: Dreamstime

Publicat de Iulian Luca la 6 decembrie 2025, 08:39

Frank Gehry, arhitectul care a schimbat radical limbajul arhitecturii contemporane prin formele sale îndrăznețe, a murit vineri, la vârsta de 96 de ani. Decesul a survenit la domiciliul său din Santa Monica, după o scurtă afecțiune respiratorie.

Frank Gehry a devenit celebru la nivel mondial odată cu Muzeul Guggenheim din Bilbao

Meaghan Lloyd, șefa de cabinet a lui Frank Gehry, a confirmat vestea într-un mesaj transmis agenției Reuters, precizând că arhitectul a murit vineri dimineață, la locuința sa din Santa Monica, după o scurtă boală respiratorie.

Creațiile nonconformiste ale lui Gehry, marcate de volume fragmentate, turnuri înclinate și suprafețe metalice curbe, l-au transformat într-o figură marcantă a arhitecturii. Momentul care l-a consacrat definitiv a fost inaugurarea Muzeului Guggenheim din Bilbao, în 1997, o clădire acoperită cu titan, considerată un punct de cotitură pentru arhitectura contemporană și pentru revitalizarea orașului spaniol.

Cu ani înainte de succesul internațional, Gehry atrăsese atenția prin reproiectarea propriei locuințe din Santa Monica. A transformat o casă modestă într-o construcție experimentală, folosind materiale neconvenționale precum plasă metalică, oțel ondulat și placaj, un gest care a anticipat direcția întregii sale cariere.

Reședința lui Frank Gehry din Santa Monica, California. SURSA FOTO: Wikipedia

Lucrările sale au împărțit constant opiniile între admirație și critică dură

Proiectele semnate de Gehry au fost elogiate de unii drept expresii ale geniului și criticate de alții ca fiind lipsite de funcționalitate. Chiar și arhitectul a recunoscut ulterior, într-un interviu, că inițial nu a fost convins de rezultatul Muzeului Guggenheim din Bilbao, mărturisind că i-au trebuit ani pentru a-l aprecia pe deplin.

„Ştii, m-am dus acolo chiar înainte de deschidere, m-am uitat la el şi am spus: «Doamne, ce le-am făcut acestor oameni?»”, a declarat Gehry revistei Vanity Fair. „De fapt, mi-a luat câţiva ani să încep să-l plac”, a mărturisit el.

În 2010, un grup de experți reuniți de revista Vanity Fair a desemnat Muzeul Guggenheim din Bilbao drept cea mai importantă lucrare de arhitectură realizată după 1980. Arhitectul Philip Johnson a descris clădirea ca fiind cea mai măreață a epocii noastre și l-a considerat pe Gehry cel mai mare arhitect contemporan.

Deși a devenit o figură extrem de mediatizată, Frank Gehry s-a arătat inconfortabil cu statutul de „star” al arhitecturii. Chiar și în proiecte mai temperate, precum extinderea campusului Facebook din Menlo Park, inaugurată în 2015, i s-a cerut explicit să se adapteze contextului și să evite excesele formale.

Muzeul Guggenheim. SURSA FOTO: Wikipedia – Zarateman

Proiectele sale au lăsat o amprentă puternică în numeroase orașe din lume

Pe lângă Guggenheim Bilbao și Fundația Louis Vuitton din Paris, inaugurată în 2014, Gehry a semnat clădiri emblematice precum Walt Disney Concert Hall din Los Angeles, Casa Dansatoare din Praga, Experience Music Project din Seattle și turnul rezidențial 8 Spruce din New York.

Fundația Louis Vuitton. SURSA FOTO: Wikipedia – Piotr Iłowiecki
„Casa Dansatoare” din Praga
„Casa Dansatoare” din Praga. SURSA FOTO: Wikipedia – Danny Alexander Lettkemann

Unii critici au acuzat faptul că formele spectaculoase ale lui Gehry sacrifică funcționalitatea. Walt Disney Concert Hall a fost descris de contestatari prin comparații ironice, însă arhitectul a declarat în repetate rânduri că atenția publicului, chiar și critică, este preferabilă indiferenței.

În 2014, aflat în Spania pentru a primi un premiu, Gehry a reacționat dur la acuzațiile de ostentație, afirmând că majoritatea construcțiilor contemporane sunt lipsite de design și respect față de oameni. Declarația sa a stârnit controverse, dar a reflectat poziția sa fermă față de mediocritatea în arhitectură.

Walt Disney Concert Hall. SURSA FOTO: Wikipedia – jjron

Frank Gehry s-a născut în Canada și și-a descoperit vocația încă din copilărie

Născut pe 28 februarie 1929, la Toronto, sub numele Frank Owen Goldberg, arhitectul provenea dintr-o familie de evrei polonezi. În copilărie, construia orașe și clădiri în miniatură din resturi de lemn, amintiri care, potrivit declarațiilor sale ulterioare, i-au influențat decisiv cariera.

„Asta mi-am amintit, ani mai târziu, când mă chinuiam să aflu ce vreau să fac în viaţă”, a declarat el revistei New Yorker în 1977. „M-a făcut să mă gândesc la arhitectură. Mi-a dat ideea că şi un adult poate să se joace”, a mărturisit el.

După absolvirea Universității din California de Sud, Gehry a lucrat în mai multe birouri de arhitectură, a început studii la Harvard fără a le finaliza, a servit în armata SUA și a petrecut un an la Paris. Revenirea la Los Angeles, în 1962, a coincis și cu schimbarea numelui în Gehry, la sugestia soției sale.

Frank Gehry. SURSA FOTO: Wikipedia

Premiul Pritzker și muzeul din Bilbao au marcat apogeul carierei sale

În 1989, Gehry a primit Premiul Pritzker, cea mai importantă distincție din arhitectură. Consacrarea deplină a venit însă odată cu finalizarea Guggenheim Bilbao, realizat cu ajutorul unor tehnologii software care au permis materializarea formelor sale tot mai complexe.

Pe lângă clădiri, Gehry a proiectat mobilier, bijuterii, ceasuri, o sticlă pentru un brand de vodcă și chiar o pălărie purtată de Lady Gaga, demonstrând interesul său constant pentru experimente vizuale.

Arhitectul are două fiice din prima căsătorie, Leslie și Brina, și doi fii, Alejandro și Samuel.

„Gehry lasă în urmă două fiice din prima căsătorie, Leslie şi Brina, pe soţia sa, Berta Isabel Aguilera, şi pe cei doi fii ai lor, Alejandro şi Samuel”, a declarat pentru BBC şefa de cabinet a acestuia, Meaghan Lloyd.

Informații articol
Etichete: , ,
Despre autor
Iulian Luca

Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.