CCR: Transparența nu poate încălca viața privată
În decizia publicată miercuri, judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au argumentat că transparența funcțiilor publice este un principiu fundamental într-un stat de drept, însă nu poate fi absolutizată. CCR subliniază că această transparență trebuie exercitată într-un cadru proporțional, cu respectarea drepturilor fundamentale, în special a dreptului la viață privată.
Curtea a subliniat că declarațiile de avere servesc unui scop legitim – prevenirea corupției –, dar că nu pot impune o sarcină nerezonabilă asupra funcționarilor. A cere răspundere penală pentru datele care nu privesc direct persoana declarantului – cum sunt veniturile soțului sau copiilor – este considerat excesiv.
Declarațiile de avere nu pot deveni sursă de stigmatizare
Un punct central al motivării CCR este caracterul „pe propria răspundere” al declarației de avere. Curtea arată că persoana care completează documentul nu poate garanta pentru exactitatea informațiilor care țin de alți membri ai familiei. Aceștia pot refuza să ofere date, pot ascunde bunuri sau pot invoca dreptul la confidențialitate. A impune sancțiuni penale în aceste cazuri ar depăși principiile de proporționalitate și echitate.
„Curtea Constituțională statuează că transparența și integritatea în funcțiile publice trebuie promovate prin mijloace eficiente, dar care respectă limitele impuse de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Obligația de a răspunde penal pentru datele altor persoane și publicarea extensivă a datelor personale nu pot fi justificate de interesul public, dacă se realizează cu prețul încălcării drepturilor fundamentale”, arată comunicatul Curții Constituționale.
Totodată, CCR a criticat practica publicării online, în mod neanonimizat, a unor detalii personale sensibile – cum ar fi adresa exactă a imobilelor, numele creditorilor sau date despre coproprietari. Instanța a considerat că această expunere publică riscă să creeze efecte de intimidare și stigmatizare, fără un beneficiu real pentru interesul public.
Dreptul la viață privată prevalează asupra curiozității publice
CCR a atras atenția asupra unui dezechilibru legislativ între scopul urmărit de lege – transparența și prevenirea corupției – și efectele produse, care implică adesea încălcarea gravă a vieții private. Deși există prevederi privind anonimizarea parțială a declarațiilor, acestea sunt aplicate ineficient, iar riscul de încălcare a drepturilor fundamentale rămâne ridicat.
Judecătorii au arătat că accesul autorităților competente la datele complete este deja asigurat prin structurile Agenției Naționale de Integritate (ANI), iar publicarea online nu adaugă valoare în acest sens. În schimb, expunerea necontrolată a acestor date poate aduce prejudicii nejustificate persoanelor implicate.
Motivarea conține și un argument care poate fi consider mai straniu: unul referitor la inteligența artificială.
„Textul Constituției se opune unei prelucrări în masă a datelor cu caracter personal prin publicarea declarațiilor de avere cu consecința expunerii persoanei unei nejustificate atenții publice.
Curtea subliniază că dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială face posibilă crearea unor modele și tipare comportamentale personalizate în raport cu fiecare declarant în parte, ceea ce, coroborat cu abundența informațiilor private devoalate, prin efectul legii, în spațiul public, prezintă un risc în sensul desconsiderării demnității umane și a individualității persoanei, fragilizând până la anulare protecția constituțională de care aceasta trebuie să se bucure în privința vieții sale private”, consideră judecătorii CCR.
Curtea a admis parțial excepția de neconstituționalitate, impunând o interpretare conformă cu Constituția și cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Instanța a stabilit că publicarea declarațiilor de avere trebuie realizată cu respectarea vieții private, a demnității și a siguranței juridice a persoanelor implicate.
