Elena Udrea poate fi eliberată condiționat: Instanța mizează pe reeducare și îndeplinirea fracției obligatorii
Executarea fracției obligatorii din pedeapsă și stăruința în muncă, principalele motive pentru eliberarea condiționată a Elenei Udrea. Instanța spune clar: „Petenta a conștientizat gravitatea comportamentului infracțional și a interiorizat valorile sociale fundamentale”
Decizia recentă a Judecătoriei Ploiești privind eliberarea condiționată a fostului ministru al Turismului, Elena Udrea, a fost fundamentată pe îndeplinirea fracției obligatorii de pedeapsă, implicarea activă în muncă și participarea la programe educaționale, arată motivarea instanței, consultată de redacția noastră.
„Petenta a conştientizat gravitatea comportamentului infracţional, a interiorizat valorile sociale fundamentale si a manifestat reale progrese in procesul de reeducare”, subliniază instanța.
Condiția esențială este fracția obligatorie de pedeapsă executată
După ce a depășit perioada minimă de detenție necesară pentru a putea solicita liberarea condiționată, echivalentă cu două treimi din totalul de 2.192 de zile de închisoare la care a fost condamnată, Elena Udrea a devenit eligibilă pentru acest demers.
Conform evidențelor instanței, ea a reușit să adune 1.478 de zile, incluzând atât zile executate efectiv, cât și zile câștigate prin participarea la activități lucrative, programe de educație, activități științifice sau ca urmare a unor măsuri preventive și compensații acordate pentru condițiile necorespunzătoare din arest.
„Instanţa reţine că pedeapsa persoanei condamnate este de 2192 de zile, iar, pentru a deveni propozabilă în vederea liberării condiţionate, era necesar ca aceasta să fi executat cel puţin 2/3 din durata închisorii, respectiv 1461 de zile.
Întrucât persoana condamnată are un total de 1478 zile câştigate şi executate (dintre care 81 zile ca urmare a activităţilor lucrative, de instruire şcolară şi formare profesională prestate, a lucrărilor ştiinţifice elaborate ori a invenţiilor brevetate, 280 zile ca urmare a măsurilor preventive şi 12 zile ca măsură compensatorie pentru executarea măsurii arestării preventive şi pedepsei în condiţii necorespunzătoare), instanţa ia act că este îndeplinită condiţia privind executarea fracţiei de pedeapsă stabilite obligatoriu de legiuitor, luându-se în considerare şi perioada scursă de la înregistrarea cererii de liberare condiţionată până la soluţionarea acesteia”, arată Judecătoria Ploieşti.
Instanța a arătat că, având în vedere atât perioada efectiv executată, cât și intervalul dintre depunerea cererii de liberare condiționată și soluționarea acesteia, cerința legală privind fracția de pedeapsă a fost îndeplinită.
Instanța notează că Udrea a prestat muncă în penitenciar, acumulând 81 de zile ca urmare a acestor activități și a adresat constant cereri pentru a fi repartizată la muncă.
„Cu privire la îndeplinirea condiţiei referitoare la stăruinţa în muncă, instanţa retine că şi această condiţie este întrunită în ceea ce o priveşte pe persoana condamnată. Astfel, din analiza actelor dosarului rezultă că persoana condamnată a fost selecţionată şi repartizată la activităţi lucrative desfăşurate în interiorul locului de deţinere, acumulând un număr de 81 de zile considerate executate ca urmare a muncii prestate.
Totodată, instanţa retine că persoana condamnată a formulat, în mod constant, cereri adresate Penitenciarului de Femei Ploieşti – Târgşorul Nou, prin care a solicitat audierea în comisia de muncă”, se mai arată în documentul citat.
Judecătorul a analizat și „condiţia disciplinei şi a dovezilor temeinice de îndreptare”, remarcând caracterizarea pozitivă din partea administrației penitenciarului: „A avut o conduită constant pozitivă pe întreaga durată a executării pedepsei” și „a manifestat o atitudine de respect faţă de normele instituţionale, adaptându-se corespunzător mediului carceral”. De asemenea, Udrea „s-a implicat activ” în programele de educație și asistență psiho-socială.
Sprijin familial și perspective de reintegrare
Instanța remarcă și faptul că relațiile apropiate cu familia au fost păstrate pe întreaga durată a detenției, Elena Udrea beneficiind permanent de susținere emoțională și materială din partea celor dragi, ceea ce reprezintă un factor pozitiv pentru reintegrarea sa socială după eliberare.
„Instanţa constată că petenta a menţinut în mod constant legătura cu mediul de suport familial, beneficiind de sprijin material şi afectiv din partea membrilor familiei şi apropiaţilor, aspect ce constituie un element favorabil pentru reintegrarea sa în comunitate după executarea pedepsei”, se arată în hotărârea instanţei.
A fost avut în vedere și faptul că Elena Udrea are o fiică minoră și, potrivit judecătorilor, „dispune de posibilitatea reală de a desfăşura activităţi lucrative în mod legal după punerea în libertate, aspect deosebit de important în prevenirea recidivei”.
Faptele comise comise în urmă cu mult timp, element-cheie în analiza eliberării
În analiza cererii, completul de judecată a luat în considerare că faptele pentru care Udrea a fost condamnată datează din perioada 2010-2012, „în contextul unor funcţii pe care aceasta nu le mai deţine şi pe care nu le va mai putea ocupa ca urmare a interdicţiilor stabilite prin hotărârea de condamnare”.
„Instanţa reţine că aspectele privind eventuala sustragere de la executarea pedepsei (…) nu sunt relevante în analiza condiţiilor prevăzute de art. 59 din Codul Penal din 1969”, evidențiază documentul.
Prejudiciu parțial achitat, măsuri asigurătorii pentru diferență
Chiar dacă prejudiciul nu a fost achitat integral, Judecătoria Ploieşti reține că există măsuri asigurătorii pentru diferența neachitată.
Instanța a luat de asemenea în calcul faptul că Elena Udrea are o fiică minoră şi a apreciat că fostul ministru „dispune de posibilitatea reală de a desfăşura activităţi lucrative în mod legal după punerea în libertate, aspect deosebit de important în prevenirea recidivei”.
Concluziile instanței: scopul sancțiunii a fost atins.
„Având în vedere toate aceste elemente – conduita din detenţie, lipsa abaterilor disciplinare, recompensele acordate, participarea activă la programele educaţionale, sprijinul familial constant, precum si intervalul semnificativ de timp scurs de la săvârşirea faptelor – instanţa apreciază că petenta a conştientizat gravitatea comportamentului infracţional, a interiorizat valorile sociale fundamentale si a manifestat reale progrese in procesul de reeducare.
Prin urmare, instanţa apreciază că perioada executată din pedeapsă este suficientă pentru atingerea scopului preventiv-educativ al sancţiunii penale, astfel cum este prevăzut de dispoziţiile legale în materie, si că liberarea condiţionată a persoanei condamnate nu este de natură a periclita ordinea publică sau siguranţa colectivă”, conchide Judecătoria Ploieşti.
