Mitul stabilitatii francului elvetian si a dobanzilor mici din tara Cantoanelor incepe sa se clatine. Cu toate ca daca nu s-au inghesuit, ca vecinii din Ungaria si Polonia, sa ia credite intr-o astfel de moneda, romanii au a-si face griji chiar mai mari pentru dobanzile pe care le vor plati la imprumuturile in dolari si euro.
Cine s-a imprumutat in valuta poate incepe sa isi faca probleme. Pana acum, au fost doar avantaje. Dobanzile au scazut aproape constant in cazul creditelor noi. In plus, aprecierea leului, atat fata de euro, cat si fata de dolar, i-a facut pe clientii bancari sa se felicite, in ultimii ani, pentru inspiratie: rata la creditul in valuta scadea vazand cu ochii de la luna la luna, pe masura ce cursul euro cobora sub pragul de 40.000 de lei si, de curand, chiar sub cel de 35.000 de lei, iar dolarul nu mai reusea sa se apropie nici de 30.000 de lei.
Generozitatea bancilor, care au ieftinit treptat creditele in valuta pentru a atrage noi clienti, a fost ajutata, in ultimii ani, de politica monetara a marilor banci centrale occidentale. Pentru a stopa incetinirea cresterii economice, atat Banca Centrala Europeana (BCE), cat si Rezerva Federala Americana (FED) au coborat dobanzile pana aproape de nivelul unor minime istorice. O dobanda la dolari de numai 1% si de 2% la euro a permis si bancilor romanesti sa se finanteze ieftin din strainatate si sa le ofere apoi romanilor credite in valuta din ce in ce mai ieftine. Consecinta: o ascensiune spectaculoasa a acestor imprumuturi, indiferenta la avertismentele transmise de BNR in legatura cu un risc valutar ipotetic. Reorientarea catre creditele in lei a inceput sa fie simtita mai serios abia in ultimul an.
Daca dobanzi de 1% sau 2% la dolari si euro au fost considerate extrem de atractive, nu e greu de imaginat cat de ispititoare au fost finantarile in franci elvetieni, pentru care banca centrala din tara Cantoanelor a pastrat dobanzile, pana la finele anului trecut, in intervalul de variatie 0,25% – 1,25%. Bancherii romani nu s-au grabit sa ofere clientilor produse intr-o astfel de moneda. Au facut-o insa din plin colegii din alte state central si est-europene. Francul elvetian a fost cea mai ceruta moneda straina la imprumuturi atat in Polonia, unde creditele in valuta au reprezentat anul trecut 60% din total, cat si in Ungaria, unde procentajul s-a apropiat de 90%. De curand, au inceput regretele. La finele lui 2005, banca Elvetiei a majorat intervalul de variatie tintit pentru dobanda LIBOR la imprumuturile pe trei luni in franci elvetieni de la 0,25% – 1,25%, la 0,5% – 1,75%. Dupa numai trei luni, in martie 2006, mitul dobanzilor elvetiene mici si stabile s-a clatinat din nou. O noua majorare, tot cu un sfert de punct procentual, la 0,75%-1,75%, i-a ingrijorat de data aceasta serios pe est-europenii care s-au imprumutat in franci. Cu atat mai mult cu cat oficialii elvetieni au dat de inteles ca o noua majorare, in viitorul apropiat, nu este exclusa. Analistii o considera chiar foarte probabila, perspectivele bune de crestere economica ale tarii si inflatia in urcare justificand o politica monetara mai stransa.
Teoretic, romanii ar putea ramane insensibili la problemele vecinilor unguri si polonezi. La noi, 99,7% din creditele in valuta au fost acordate in euro si dolari. Chiar si cele 0,3 procente in alte valute (echivalentul a numai 100 milioane de lei), inclusiv franci elvetieni, reprezinta aproape in totalitate credite contractate de firme, nu de persoane fizice. Chiar daca se pot bucura ca nu au luat credite in franci elvetieni, romanilor li se anunta o problema cel putin la fel de mare cu imprumuturile in euro si dolari. Dobanzile anuntate de FED (pentru dolar) si BCE (pentru euro) nu mai sunt de mult 1%, respectiv 2%. Intre timp, dobanda FED a urcat la 4,5%, iar cea a bancii centrale europene la 2,25%. Pana acum, bancherii romani au evitat sa creasca la randul lor dobanzile, permitandu-si sa renunte la o parte din marja uriasa intre dobanzile la credite si cele la depozite. In ianuarie, aceasta coborase in medie, la euro, pana la 6,8% pentru populatie si 3,5% pentru firme, iar la dolar pana la 7,3% pentru populatie si 3,8% pentru firme. Mai jos, bancherii sunt putin dispusi sa coboare. Mai multi membri din Consiliul Guvernatorilor BCE au facut afirmatii pe care analistii le-au interpretat ca semnale privind o noua crestere a dobanzii la euro in viitorul apropiat, pana la 2,75-3%. O majorare asemanatoare este considerata iminenta si pentru dobanda la dolar, care ar putea ajunge aproape de 5%. Pentru bancile romanesti, aceasta se va traduce printr-o noua crestere a costului finantarilor externe, iar pentru clienti prin scumpirea creditelor in valuta.
