Scăderea dobânzilor la care statul român se împrumută survine în contextul în care guvernul condus de Ilie Bolojan a ieșit pe piețele externe cu o nouă emisiune de obligațiuni denominate în dolari americani și euro, în vederea atragerii de fonduri pentru acoperirea deficitului bugetar și pentru refinanțarea datoriei publice.
Dobânzile de împrumut ale României scad la minimul anului
Evoluția pozitivă a dobânzilor reflectă încrederea investitorilor în pachetul de măsuri fiscale asumat de guvern, menit să reducă deficitul bugetar. Printre măsurile anunțate se numără creșterea TVA, a accizelor și a impozitelor pe anumite sectoare economice. Potrivit analiștilor, aceste măsuri transmit un semnal de stabilitate fiscală și un angajament clar pentru consolidare bugetară.
„Planurile de consolidare fiscală sunt suficiente pentru a restabili încrederea investitorilor”, notează analiştii de la Erste, acţionarul majoritar al BCR, într-un raport de analiză.
Guvernul a prezentat un set de măsuri care vizează restabilirea încrederii în angajamentul de ajustare fiscală al României. Estimările indică un impact bugetar de 1,2 puncte procentuale din PIB în 2025 și de 2,2 puncte procentuale în 2026, la care se adaugă un report de 1,6 puncte procentuale din anul anterior, rezultând un impact total de 3,8 puncte procentuale în 2026. Eforturile de consolidare din acest an se bazează în mare parte pe majorarea cotei TVA și pe ajustarea investițiilor publice prin optimizare sau amânare.
„Impactul estimat este de 1,2 puncte procentuale din PIB în 2025 şi 2,2 puncte procentuale în 2026 (3,8 puncte procentuale, inclusiv reportul din 2025). Majoritatea eforturilor de consolidare din acest an provin din creşterea cotei TVA şi optimizarea/amânarea investiţiilor. Diferenţa bugetară a ajuns la 3,39% din PIB în ianuarie-mai, faţă de 3,41% din PIB în aceeaşi perioadă a anului precedent. Veniturile bugetare au crescut cu 13,6% de la an la an, iar cheltuielile cu Ă12,2%. Raportul dintre cheltuielile publice rigide şi veniturile bugetare ciclice s-a situat la 94,3% în primele cinci luni ale anului 2025, comparativ cu 90,3% în perioada corespunzătoare din 2024, ceea ce indică un spaţiu limitat pentru consolidarea fiscală pe partea cheltuielilor”, notează analiștii.
În primele cinci luni ale anului 2025, deficitul bugetar a fost de 3,39% din PIB
În primele cinci luni ale anului 2025, deficitul bugetar a fost de 3,39% din PIB, o ușoară îmbunătățire față de 3,41% în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile bugetare au înregistrat o creștere anuală de 13,6%, în timp ce cheltuielile au crescut cu 12,2%. În aceeași perioadă, raportul dintre cheltuielile publice rigide – precum salariile, pensiile și dobânzile – și veniturile bugetare ciclice – formate din venituri fiscale și contribuții sociale – a fost de 94,3%, în creștere față de 90,3% în 2024, ceea ce sugerează un spațiu redus pentru ajustări pe partea de cheltuieli.
După turul al doilea al alegerilor prezidențiale, datoria României a recuperat pierderile înregistrate anterior. Formarea unui guvern proeuropean cu susținere de două treimi în Parlament și numirea lui Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru au contribuit la o percepție mai favorabilă în rândul investitorilor. Pachetul de măsuri fiscale este considerat suficient pentru a convinge atât agențiile de rating, cât și Comisia Europeană, de angajamentul României față de planul de consolidare fiscală pe 7 ani convenit la nivel european.
Ministerul Finanțelor a reluat emisiunile de obligațiuni pe piețele internaționale după o pauză de câteva luni
În acest context, Ministerul Finanțelor a reluat emisiunile de obligațiuni pe piețele internaționale după o pauză de câteva luni, vizând atât dolari americani, cât și euro. Conform documentelor analizate, România pregătește trei tranșe de obligațiuni cu scadențe în 2030, 2036 și 2039.
Prima tranșă este în dolari americani, cu scadență la 16 septembrie 2030 și maturitate de 5 ani, având un cupon fix plătibil semi-anual și un randament estimat la nivelul Trezoreriei SUA pe 5 ani plus 225 de puncte de bază. A doua tranșă, tot în dolari, are scadența în 16 mai 2036, cu același regim de cupon, dar cu un randament estimat la Trezoreria SUA pe 10 ani plus 270 de puncte de bază. A treia tranșă este în euro și reprezintă o reofertare („tap”) a obligațiunilor existente, cu cupon de 6,75% și scadență în iulie 2039. Această tranșă are ca reper de randament Mid-swap plus 415 puncte de bază.
Toate cele trei tranșe sunt emise sub cadrul programului GMTN
Toate cele trei tranșe sunt emise sub cadrul programului GMTN (Global Medium Term Note) și vor fi listate la bursa din Luxemburg. Fondurile obținute vor fi utilizate pentru acoperirea deficitului bugetar și pentru răscumpărarea datoriei publice existente, într-un moment în care România se confruntă cu o nevoie tot mai mare de finanțare, determinată de creșterea cheltuielilor și încetinirea veniturilor fiscale.
Pe termen mediu, menținerea acestei tendințe descendente a dobânzilor ar putea reduce presiunea exercitată de costurile de finanțare asupra bugetului de stat, oferind totodată mai mult spațiu fiscal pentru investiții sau alte cheltuieli de interes public. Cu toate acestea, această evoluție depinde de continuitatea disciplinei fiscale și de contextul extern, care rămâne marcat de incertitudini.
