Finantele au reusit sa reduca dobanzile la titlurile de stat cu aproape 20%, in doua luni, de la o medie de 74,29%, in 3 februarie 2000, la 52%, in 21 martie. La aceasta performanta au colaborat, pe de o parte, Banca Nationala a Romaniei, care a sustinut, in piata monetara, un nivel scazut al dobanzilor. Pe de alta parte, lipsa Legii bugetului de stat pe anul 2000 a favorizat Ministerul Finantelor, care a traversat astfel o perioada mai putin apasatoare in ceea ce priveste nivelul alocatiilor catre institutiile bugetare. in plus, chiar si grevele salariatilor din domeniul bugetar au indus avantaje asupra executiei bugetului pe primele luni din acest an.
Primul efect al coborarii dobanzilor acceptate de Finante s-a repercutat asupra bancilor comerciale. Scaderea dobanzilor la certificatele de trezorerie, cele mai rentabile in plasamentele bancilor, nu putea sa se produca fara influente asupra nivelului bonificatiilor la depozitele constituite de persoanele fizice si juridice. Aceasta explica evolutia descendenta a dobanzilor practicate de banci in relatia cu clientii lor.
Teodor Buftea, directorul Directiei politici monetare din Banca Nationala a Romaniei, afirma ca evolutia inregistrata in ultima perioada se inscrie in termenii programului propus pentru acest an: dobanzi mai mari in prima parte a anului, cand si nivelul inflatiei se preconiza ca este mai ridicat, si o usoara coborare a acestora pe masura ce inflatia scade in intensitate. Buftea apreciaza ca dupa aceasta perioada de reducere a dobanzilor va urma o stagnare a lor, in luna aprilie, cand indicele preturilor de consum va creste ca urmare a intrarii in vigoare a noilor tarife la utilitatile publice, simultan cu introducerea taxei pe valoarea adaugata platita de consumatorii casnici. Dupa acest moment, trendul descendent ar trebui reluat. Din experienta de pana acum, perioada de vara este propice pentru scaderea dobanzilor sau cel mult pentru mentinerea lor.
Daca realitatea se va inscrie in programul autoritatilor, atunci e posibil sa asistam la reduceri ale dobanzilor la pasive (resurse atrase) pana la nivelul de 30 – 35%, timp in care cele practicate la imprumuturi sa se alinieze in jurul procentajului de 40%, potrivit aprecierii specialistilor. „Acesta va fi, intr-adevar, un test de credibilitate pentru programul economic al Romaniei, din partea agentilor economici si a populatiei. in ce masura vor accepta acest nivel, ramane de vazut”, apreciaza Buftea.
Problema care ramane, insa, este ce se va intampla din toamna acestui an? 2000 este un an electoral si de aici ar putea sa vina primul val care sa darame esafodajul construit de oficialii din BNR. Mai multi bani din punga bugetului conduc la un deficit mai mare. Apoi, exista inca o mare necunoscuta: finantarea externa, prevazuta sa duca greul pentru acoperirea deficitului contului de trezorerie. Daca imprumuturile externe nu vor veni pana la nivelul asteptat, atunci creditul intern va ramane baza pentru finantarea bugetului. Cererea mare de bani a statului poate schimba sensul curbei dobanzilor, stiut fiind faptul ca bancile au speculat intotdeauna bine criza de lichiditati a Ministerului Finantelor.
Cresterea dolarului este
sub rata inflatiei
in vreme ce dobanzile isi continua coborarea, dolarul nu demonstreaza ca are forta de a rapune moneda nationala. in piata valutara, frecventa cu care volumul cumpararilor de valuta de la clienti depaseste vanzarile avantajeaza clar moneda nationala. Chiar mai mult, dealerii inca apreciaza ca BNR este prima care incurajeaza deprecierea leului. insa in limitele impuse de propriul program, care vizeaza o depreciere nominala sub rata inflatiei (25%, fata de o inflatie anuala de 27%). in vreme ce inflatia cumulata pe primele doua luni a fost de 6,6%, moneda nationala s-a depreciat cu 3,4% si cu 5,7%, pana in data de 22 martie a.c.