Doar 8% din terenul arabil al ţării ar putea fi irigat, deşi în 1989 existau sisteme de irigaţii pentru o treime din suprafaţa cultivată.

În România a funcţionat în această vară o reţea de irigaţii întinsă pe o suprafaţă de aproximativ 560.000 hectare, iar autorităţile au promis o vor exinde cu încă 200.000 hectare. Această suprafaţă este însă nesemnificativă dacă avem în vedere că în România sunt cultivate peste 9,4 milioane hectare de teren.

„În 2009, avem 760.000 hectare de teren agricol irigabil, mult mai mult decât în 2008, dar extrem de puţin faţă de 3,2 milioane hectare cât aveam înainte de 1990. Irigaţiile rămân singura şansă pentru culturile agricole”, susţine Cristian Hera, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Seceta reduce la jumătate producţia agricolă

Specialiştii estimează că ţara noastră se va confrunta cu seceta în fiecare an, mai ales în anumite regiuni. Problema este că zonele care au cea mai mare nevoie de irigaţii sunt cele care reprezintă principalele regiuni agricole ale ţării.

Astfel, creşterea suprafeţelor de teren agricol irigate este, în prezent, o măsură urgentă care trebuie aplicată, în condiţiile de secetă extremă anunţată, este de părere Hera. Pentru următorii ani, zonele cele mai afectate de secetă şi de deşertificare rămân Dobrogea Oltenenia, Muntenia şi sudul Moldovei.

Autorităţile au elaborat anul trecut, când România se confrunta tot cu o vară fără precipitaţii, o strategie de combatere a efectelor secetei. În document se arată că „din cele aproximativ 14,7 milioane de hectare de teren agricol (din care 9,4 milioane de hectare teren arabil), solurile sunt afectate de secetă pe perioade lungi şi în ani consecutivi pe o suprafaţă de circa 7 milioane hectare din suprafaţa agricolă (48% din total). Seceta şi celelalte fenomene meteorologice periculoase diminuează an de an producţia agricolă cu cel puţin 30-50%“.

Peste 14 miliarde euro pentru a reface ceea ce s-a distrus în 20 ani 

Înainte de 1989, ţara noastră avea o reţea de irigaţii întinsă pe o suprafaţă de 3,2 milioane hectare, care a fost distrusă aproape în întregime, instalaţiile fiind furate sau lăsate în paragină.

Specialiştii spun că sunt necesare în jur de 14 miliarde euro pentru a pune la punct un sistem de irigaţii la nivelul celui din 1989, întrucât refacerea sistemului de pe un hectar de teren costă în jur de 7.000 de euro. Sumele sunt mari pentru că ceea ce se poate recupera din vechea reţea de irigaţii este în multe cazuri neutilizabil, fiind şi depăşit tehonologic.

Te-ar putea interesa și: