Milioane de români obișnuiți să apeleze la Instituțiile Financiare din Ro­mânia pentru a își finanța cumpărăturile, mai ales cele de bunuri de folosință îndelungată, cum sunt electrocasnicele sau mobila,  riscă să rămână fără acces la produsele de creditare dacă Parlamentul adoptă legea privind plafonarea dobânzilor, arată, pentru Capital, reprezentanții organizației societăților financiare nebancare. Aceștia nu exclud nici ieșirea definitivă de pe piață a unora dintre jucători, în condițiile în care nu vor mai putea să își acopere cheltuielile.

Senatul României a votat o lege care plafonează dobânzile pentru creditele de consum și pentru cele ipotecare. Pentru IFN, adoptarea legii și de către Camera Deputaților va însemna o reducere semnificativă a veniturilor în condițiile în care dobânda maximă va fi stabilită la 18%, față de o medie de 30-35% cât este, în prezent, în cazul produselor vândute de IFN.

„Fără îndoială o serie de produse, precum creditele de nevoi personale, creditul în magazine și cardurile de credit nu vor mai fi sustenabile economic.  Să nu uităm că o mare parte dintre aceste produse financiare finanțează comerțul – în special cel cu produse electronice și electrocasnice, IT&C, dar și cel de bricolaj. Produsele cele mai afectate vor fi creditele pe termen scurt care finanțează nevoile de bază ale populației, de aceea este posibil să asistăm la un efect domino cu impact major asupra consumului, din cauza faptului că creditul ar putea deveni un produs elitist, dar și o limitare a accesului la diferite produse“, explică Melania Hăncilă, director executiv al Asociației Societăților Financiare (ALB).

Adio rate fără dobândă 

Accesul la împrumuturi va fi cu atât mai greu  cu cât și băncile sunt vizate de aceeași lege. În ultimii ani, cardurile de credit și cardurile de cumpărături au luat fața clasicelor împrumuturi de nevoi personale și reprezintă singurul mod prin care milioane de români își pot cumpăra bunuri cu un preț relativ ridicat cum sunt electrocasnicele, mobila sau produsele din zona IT&C. 

Principalul avantaj al cardurilor de cumpărături este acela că oferă posibilitatea clientului să cumpere bunuri în rate fără dobândă sau cu o perioadă de grație de până la 55 de zile în care clientul poate returna suma utilizată fără să plătească dobânzi

 

În cazul în care dobânzile vor fi plafonate prin lege, nici băncile și nici IFN nu vor mai putea oferi astfel de facilități, având în vedere că veniturile lor din produsele care presupun încasare unor dobânzi vor scădea semnificativ. 
De altfel, analiștii KPMG, care au realizat un studiu pentru bănci, arată clar în lucrarea făcută publică recent că cele mai afectate produse vor fi cardurile de credit și overdraft-urile care, în unele cazuri, vor dispărea complet. Acordarea unei perioade de grație nu va mai fi o facilitate care să poată fi susținută economic, mai spun cei de la KPMG.

Românii săraci, cel mai afectați

Potrivit datelor fur­­ni­zate de ALB, In­sti­tuțiile Financiare Membre ale aso­ci­a­ției (care cumulează 90% din piața de profil) au împreună peste 1,7 milioane de clienți, majoritatea aflându-se cel puțin la al doilea produs contractat de finanțare. Pentru toți, accesul la credite va fi mult limitat, mai ales că o bună parte a clienților fac parte din categorii sociale cu venituri reduse. 

„În ceea ce privește profilul după vârstă al clienților noștri, mai mult de 50 % dintre ei au peste 45 ani, și de fapt cea mai mare pondere în portofoliul IFN-urilor o au persoanele de peste 55 ani și în special pensionarii (aproximativ 30 % din total). Anul trecut, membrii ALB România, au acordat finanțări noi în valoare de 5,2 miliarde de lei, în creștere cu 15 % față de anul precedent“, spune Melania Hăncilă. 

În aceeași idee, un grup de profesori universitari, re­pre­zentanți de elită ai mediului academic, au transmis recent Parlamentului o scrisoare prin care arată că plafonarea dobânzilor va doar efecte negative, mai ales asupra categoriilor de populație cu venituri reduse. 

„Aşa cum atestă studiile Băncii Mondiale, ale Consultative Group to Assist the Poor, ale Comisiei Europene şi ale altor instituţii internaţionale, reprimarea dobânzilor aduce prejudicii în toate ţările în dezvoltare (şi nu numai) unde a fost aplicată. Astfel, un cunoscut raport al Comisiei Europene arată că restricţionarea ratei dobânzii tinde să reducă accesul la credite pentru persoanele sărace, să submineze costul transaperent al creditului prin creșterea comisioanelor  și să limiteze gama produselor de creditare disponibile“, transmit profesorii universitari.    

 

În acest context, legea privind plafonarea dobânzilor pare să submineze chiar scopul său declarat, adică facilitarea accesului la produse financiare pentru categoriile defavorizate, mai ales că numărul limitat de produse disponibile pe piața de profil este și fără plafonare unul dintre principalele motive pentru care România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentul de populație care utilizează produse financiare (incluziune financiară). 

Cardul de credit, dar mai ales cel de cumpărături, vor fi cele mai afectate produse, dacă legea privind plafonarea dobânzilor va intra în vigoare în forma actuală. 
Melania Hăncilă, director executiv ALB

Plafonarea dobânzilor în forma propusă de acum este cu atât mai greu de explicat cu cât, spun reprezentanții ALB, o astfel de măsură în astfel de condiții nu a fost luată până acum nicăieri în Europa. 

„Analizând legislația  altor state europene, observăm că unele state membre nu prevăd nicio plafonare a dobânzii, în timp ce alte 14 state membre au anumite forme de plafonare, în funcție de anumiți factori (tipul creditului, suma creditului, durata creditului, scopul creditului etc.). În nici o altă țară Europeana o astfel de lege nu a fost adoptată în felul acesta: fără un studiu de impact, rapid și cu un plafon atât de jos“, spune directorul executiv al ALB.

Economia, afectată în ansamblu

Un studiu de impact realizat de KPMG pentru Asociația Română a Băncilor(ARB) și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) analizează inclusiv efectele plafonării dobânzilor asupra economiei, în ansamblu cu celelalte două legi care vor afecta sistemul financiar: legea care limitează sumele ce pot fi cerute de către recuperatori și cea care anulează caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit. 

 

KPMG estimează că acestea vor duce la creșterea creditelor neperformante la nivelul băncilor, la creșterea costurilor interne și la reducerea profitabilității și fondurilor disponibile pentru creditare ale băncilor, cu efect asupra înăspririi condițiilor de creditare, a scumpirii creditelor pe segmentele neplafonate și, în cele din urmă, la reducerea creditării. Pentru consumatori, studiul estimează o alterarea a comportamentului de plată, cu efect asupra reducerii accesului la creditare, care mai departe duce la reducerea consumului (achiziții de locuințe, bunuri de folosință îndelungată și de larg consum) și a avuției nete, efectele cumulate fiind de „adâncire a diferențelor dintre clasele sociale“.

„Astfel, pot fi generate efecte în lanț asupra întregii economii, respectiv reducerea veniturilor agenților economici cu impact asupra stabilității acestora pe termen mediu și lung, încetinirea creș­te­rii economice și reducerea încasărilor la bugetul de stat“, arată studiul, care menționează și o posibilă creștere a riscului de țară în condițiile creșterii ratei creditelor neperformante. 

Faptul că inițiativele legislative nu se bazează pe analize de impact generează incertitudini în mediul economic, potrivit autorilor. „Astfel de măsuri transmit un semnal negativ către comunitatea de afaceri și investitori și pot afecta planurile investitorilor pe termen lung“, arată sursa citată.

CIFRE

1,7 milioane de oameni au accesat produse de creditare de la Instituțiile Financiare Nebanacare, majoritatea de două orI

31% dintre clienții IFN sunt pensionari și mai bine de 50% dintre aceștia sunt persoane cu vârsta de peste 45 de ani, mulți împrumutați pentru nevoi curente