Dispar complet banii cash? Numerarul este în declin. În Marea Britanie este atât de limitat încât, anul trecut, în august, Trezoreria a luat măsuri pentru a proteja cererea publică de bani fizici, anunțând că băncile vor fi amendate, dacă nu oferă acces gratuit la retrageri de numerar pentru consumatori și întreprinderi.

„În timp ce trendul este clar, comoditatea plăților digitale fiind tot mai apreciată, numerarul va avea în continuare un un rol important”, a declarat atunci Andrew Griffith, secretarul Trezoreriei.

„Oamenii nu ar trebui să fie nevoiți să călătorească ore întregi pentru a retrage câteva lire, pe care să le dăruiască nepoților când îi vizitează. Nici companiile nu ar trebui să parcurgă distanțe mari pentru a depune încasările în numerar”, a justificat el.

Dar mulți se întreabă dacă există o cerere atât de mare pentru numerar, așa cum pretind apărătorii banilor cash.

Declinul este structural

Potrivit unei cercetări publicate în septembrie de UK Finance, o asociație comercială, în 2022, aproximativ 22 de milioane de britanici au folosit numerar o dată pe lună sau deloc. Mai puțin de un milion au folosit în principal numerar.

Din 2017, plățile efectuate cu carduri de debit (inclusiv cu telefoane și ceasuri) le-au depășit pe cele efectuate în numerar. Este posibil ca tendința să fi fost accelerată de Covid, dar declinul este structural: volumul plăților din Regatul Unit, care nu implică numerar, a crescut de la 45 la 85% până în 2021.

Ceva interesant s-a întâmplat după ce pandemia s-a atenuat. Pentru prima dată într- un deceniu, plățile în numerar au crescut, doar cu 7%, dar depășind tendința pe termen lung. UK Finance susține că în contextul unei crize a costului vieții și cu o inflație tot mai mare, oamenilor le-a fost mai ușor să-și gestioneze banii plătind cu numerar.

Unul din cele mai importante avantaje ale plății în numerar este că nu lasă o urmă digitală. Banii fizici pot face lucruri pe care nu le va face niciodată trecerea unui card de debit pe un cititor digital.

Scenariu care îl va face invidios și pe Big Brother

Scăderea numerarului nu est criticată doar de persoanele vârstnice, care nu au abilități digitale, ci și de cei care nu au conturi bancare.

De asemenea, poate genera temeri justificate cu privire la deriva și totalitarismul societăților digitalizate, până într-acolo încât fiecare apăsare a tastei, fiecare apel telefonic sau rulare a globului ocular vor fi recoltate digital de companii de tehnologie dubioase, cu acționari dornici să satisfacă lideri autoritari.

Un scenariu care îl va face invidios și pe Big Brother din romanul distopic al lui George Orwell.

În schimb, numerarul este un „instrument anonim la purtător”, adică este tranzacționat fără nicio înregistrare și poate fi plătit oricui (opusul este un „instrument de comandă” plătit unei anumite persoane). Mulți consideră că banii cash ne eliberează de supravegherea totalitară.

Exemplul Kenyei

Dacă ramificațiile orwelliene ale creșterii lipsei de numerar par exagerate, amintiți- vă ce s-a întâmplat în Kenya anul trecut în august. Mii de oameni au stat la coadă în Nairobi pentru a-și scana globii oculari, ca parte a proiectului „Worldcoin”, fondat de șeful OpenAI, Sam Altman.

În schimbul predării datelor lor biometrice, aproximativ 350.000 de kenyeni au primit câte 25 de jetoane criptografice gratuite, în valoare de aproximativ 50 USD. Aceste jetoane au fost transferate direct prin principala aplicație de plăți mobile din Kenya, M-Pesa.

Dar ”Worldcoin” s-a confruntat cu așa numita dispută tehnologică din cauza acestui proiect, care pare a fi o distopie SF. O unitate hardware scana irisul persoanelor pentru a identifica indivizii și a dovedi că sunt oameni.

Verificarea unei persoane în acest fel va fi un element-cheie al noii economii digitale atunci când inteligența artificială va fi integrată în societate, potrivit companiei.

Guvernul kenyan a intervenit, la o săptămână după lansarea Worldcoin în republica est-africană, pentru a stabili „autenticitatea și legalitatea activităților menționate mai sus”, aducând ca argument revolta față de ceea ce pare a fi o întreprindere neo- colonialistă, bazată pe jefuirea datelor umane. La fel cum imperialiștii britanici au exploatat, prin violență, resursele naturale și oamenii din Kenia, scrie Prospect Magazine.

Ce înseamnă când platformele online devin noile bănci?

În noua sa carte, ”Tokens: The Future of Money in the Age of Platform, Rachel O’Dwyer susține că platformele online devin noile bănci. Predarea datelor biometrice poate fi condiția admiterii în acest nou regim monetar – ceva ce O’Dwyer descrie drept ”un pact cu diavolul”.

Visul care a început în 2008, odată cu inventatorul bitcoin Satoshi Nakamoto, „Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System”, a fost de a elimina intermediarii de neîncredere – în special băncile centrale – și de a realiza un viitor radical al autorității descentralizate. De exemplu, asta le-ar permite cetățenilor argentinieni să scape de hiperinflație deținând bitcoin, nu pesos.

Inovația lui Nakamoto a fost crearea unui registru global al tranzacțiilor care să nu fie deținut de o singură bancă – ca în cazul unui card de credit – ci de mii de „mineri” independenți de bitcoin.

Deoarece acest „blockchain” nu este deținut de o singură entitate, ci – cel puțin în teorie – de mii de utilizatori independenți, necesitatea unei autorități centrale este eliminată, iar băncile ar putea deveni învechite.

Cincisprezece ani mai târziu, visele din spatele reinventării radicale a banilor nu s-au realizat. Spațiul crypto a fost preluat de șarlatani și escroci.

Consecința tuturor acestor lucruri este că numerarul controlat de bancă pare, cel puțin pentru cei cu un temperament distopic, expus riscului înlocuiri constante prin plata în jetoane. Exemplele acestei dezvoltări nu se limitează la Worldcoin.