Salariile din România se schimbă radical

Începând cu octombrie 2024, România și alte țări din Europa de Est vor trebui să implementeze decizia Uniunii Europene privind venitul minim european garantat.

Cu toate că mulți angajați salută această decizie, analiștii avertizează că ar putea exista consecințe negative asupra competitivității și productivității în această regiune.

Într-un studiu recent realizat de un grup de prognoză economică din Franța, se arată că majorarea veniturilor în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România, poate duce la o scădere a competitivității acestor țări.

Desigur, creșterea veniturilor poate fi văzută ca un pas pozitiv pentru îmbunătățirea nivelului de trai. analiștii, însă, avertizează că firmele internaționale ar putea evita să investească în aceste țări din cauza costurilor mai mari ale forței de muncă.

Studiul menționat evidențiază că marile companii din Europa Occidentală, SUA și Asia ar putea evita să investească în Europa de Est din cauza scăderii competitivității. Asta ar însemna inclusiv în România. Aceasta ar putea avea un impact negativ asupra:

  • atragerii investițiilor străine
  • dezvoltării economice a țărilor respective
bani
SURSA FOTO: Dreamstime

Soluții propuse de analiști

Mircea Coșea, analist economic, subliniază că majorarea veniturilor trebuie să fie însoțită de măsuri complementare pentru a contracara efectele negative.

Una dintre soluții ar fi adoptarea unui regim fiscal atractiv pentru mediul de afaceri. Asta înseamnă eliminarea impozitelor și taxelor excesive. Ele pot descuraja investițiile străine.

În cazul țărilor din Europa de Est și Centrală, creșterea salariilor poate genera o povară suplimentară pentru angajatori. Asta fără a aduce beneficii semnificative angajaților. Problema nu este neapărat creșterea salariilor, ci necesitatea de a găsi modalități alternative de stimulare a competitivității.

”Creșterea venitului minim în această țară înseamnă povară mare în plus pentru angajator, iar pentru angajat nu există o creștere considerabilă, iar costurile vor fi mai mari. Problema care se pune nu e imposibilă, dar trebuie o altă concepție. Nu poți să nu crești salariul, să nu respecți orientarea UE, dar competitivitatea pe care o pierzi prin salarii o poți câștiga prin alte elemente. De exemplu, printr-un regim fiscal atractiv pentru toată lumea. Nu pui impozite și taxe pe mediile de afaceri cum se întâmplă acum în România. Investițiile vor veni în acest fel. Investești în infrastructură, în facilități care fac accesarea posibilă de către investitorii din toate domeniile.

Nu este vorba despre a nu crește salariile pentru că pierzi din competitivitate, ci că trebuie să cauți alte căi de stimulare a competitivității.”, spune acesta.

Este nevoie de măsuri corespunzătoare

Implementarea venitului minim european este văzută ca o inițiativă menită să protejeze mediile sociale expuse riscului sărăciei.

Cu toate acestea, analiștii avertizează că, în absența măsurilor corespunzătoare, consecințele asupra competitivității și investițiilor străine pot fi negative.

Este posibil ca această decizie să pună presiune pe conducătorii țărilor din Europa de Est să:

  • adopte politici fiscale avantajoase
  • găsească soluții creative pentru a menține sau îmbunătăți competitivitatea economică.

Deși venitul minim european are ca scop asigurarea unui nivel de trai decent, implementarea acestuia ar putea necesita abordări specifice pentru a evita posibilele efecte negative asupra economiilor din Europa de Est și Centrală.