Ministrul de Finanţe, Sebastian Vlădescu, vorbeşte în interviul acordat revistei „Capital” despre un conflict de generaţii şi de pături sociale care apare în contextul distribuţiei banilor de la bugetul de stat. „Se pune doar problema că trebuie atât la pensii, atât la educaţie, atât la sănătate. Dar de unde bani?”, se întraebă retoric Vlădescu.
„Guvernul face ceva: se împrumută şi cheltuieşte mai mult decât are. Se discută de corupţie şi de cât fură Guvernul. Proporţia asupra căreia Guvernul se poate gândi că ar putea fura este foarte limitată în buget, pentru că nu poţi să furi din pensii, salarii, dobânzi şi, la sfârşit, constaţi că zona din care se poate fura dintr-un total de 30% venituri în PIB este de 4%-5%. Să spunem că se fură 20% din aceşti bani, ceea ce înseamnă 1% din PIB. Nu într-un procent stă România, ci în 6%-7% din PIB, venituri care nu se fac, stă în milioane de oameni care nu plătesc nicio taxă, dar care beneficiază şi care, fiind săraci, au cele mai mari aşteptări”, susţine Sebastian Vlădescu.
„Suntem într-o dilemă extrem de complicată căreia îi zic «dilema copiilor şi a bunicilor». Într-o familie săracă ai o sumă mică, pe cine ajuţi mai întâi? Oricine, inclusiv bunicii, va răspunde că trebuie ajutaţi copiii. Când treci la nivel global, imaginea asta dispare. Suntem într-un conflict de generaţii, de pături sociale, pe care nu îl tratăm decât învrăjbindu-ne între noi. Se pune doar problema că trebuie atât la pensii, atât la educaţie, atât la sănătate. Dar de unde bani?”, se întreabă ministrul de Finanţe.
„În prima variantă a bugetului, în fiecare an, fiecare minister cere mult. Tăiem zeci de miliarde faţă de nevoia care există. Zecile astea de miliarde nu le vom avea niciodată”, conchide oficialul guvernamental.
