În acest context critic, Universitatea de Stat din Chișinău a găzduit pe 16 iulie masa rotundă „Între Est și Vest: Riscurile abandonării parcursului european al Republicii Moldova”. În Sala Mică a Senatului s-au reunit istorici, cercetători, cadre universitare, studenți și reprezentanți ai societății civile. Dincolo de diferențele de perspectivă, mesajul transmis a fost unul convergent: orice abatere de la drumul european ar echivala cu o tragedie națională, ale cărei efecte ar putea deveni ireversibile.
Suveranitate condiționată și iluzia alegerii: Iulian Chifu despre capcana geopolitică
Fostul consilier prezidențial de la București și profesor universitar, Iulian Chifu, a deschis lucrările mesei rotunde conturând cadrul geopolitic în care Republica Moldova va fi nevoită să-și decidă viitorul la alegerile din 28 septembrie: o alegere reală între o suveranitate autentică și o „suveranitate limitată”, dictată de interesele Moscovei.
„Viziunea Federației Ruse este limpede: statele post-sovietice nu pot beneficia de o suveranitate deplină. Suveranitatea lor este structural dependentă de voința Kremlinului”, a avertizat Chifu.
Intervenția sa a fost structurată în patru puncte esențiale:
- Republica Moldova are de ales între două civilizații: libertate, prosperitate și respectarea drepturilor fundamentale – sau, dimpotrivă, autocrație, izolare și conflict permanent.
- Viabilitatea statului: „Republica Moldova este încă un stat în reconstrucție instituțională. Deși s-au investit resurse în dezvoltarea societății, lipsa de transparență și de obiective strategice a frânat acest proces. Abia acum poate să apară șansa reală de a construi un stat funcțional și cu adevărat suveran.”
- Riscul pierderii avantajelor europene: Chifu a avertizat că Moldova riscă să repete scenariul georgian, în care o populație pro-europeană rămâne captivă unui regim politic care alunecă spre autocrație și izolare. „Cetățenii pot călători liber, dar reprezentanții guvernării de la Tbilisi nu mai au acces fără vize în Uniunea Europeană. Asta înseamnă, de fapt, izolare politică.”
- Asimetria benefică în relația cu UE: Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, are Uniunea Europeană drept principal partener comercial. „Accesul la piața comună reprezintă unul dintre cele mai mari avantaje economice ale Moldovei – avantaj care ar fi sacrificat rapid sub o guvernare pro-rusă.”
„Tot ce este românesc e european. Moldovenismul alimentează anti-europenismul” – Anatol Țăranu
Una dintre cele mai directe și tranșante intervenții i-a aparținut istoricului și fostului ambasador Anatol Țăranu:
„Avem o problemă fundamentală – nu știm cine suntem. Criza identitară perpetuă face ca Republica Moldova să fie vulnerabilă la fiecare ciclu electoral. În esență, tot ce e românesc în societatea noastră se asociază firesc cu valorile europene. În schimb, acolo unde începe moldovenismul, începe și anti-europenismul. Este un adevăr inconfortabil, dar necesar de rostit.”
Țăranu a denunțat politica identitară „moldovenistă” promovată de actuala guvernare de la Chișinău drept o eroare strategică majoră:
„Chiar și atunci când a fost promovat ca un proiect conciliator, moldovenismul a creat teren fertil pentru propaganda anti-europeană. Fiindcă moldovenismul non-românesc a fost mereu asociat cu moldovenismul antiromânesc. Iar Moscova exploatează abil aceste ambiguități.”
În final, Țăranu a criticat pasivitatea Bucureștiului în raport cu Republica Moldova:
„România adoptă o politică timidă față de Basarabia. Se limitează la declarații de bunăvoință, dar unitatea națională nu poate fi responsabilitatea doar a unei părți din națiune. În 1918, România se afla într-o poziție geopolitică mult mai fragilă decât astăzi. Cu toate acestea, o generație de intelectuali și lideri politici de pe ambele maluri ale Prutului și-au asumat un proiect de unificare și l-au dus la îndeplinire. Ce ne împiedică astăzi să gândim la fel de strategic?”
Octavian Țîcu: „Nu mai suntem în momentul experimentelor. Orice deviere este fatală”
Istoricul și fost deputat Octavian Țîcu a descris alegerile din această toamnă drept un moment de ruptură istorică pentru Republica Moldova:
„Cetățenii vor decide între două lumi. Fie alături de România și Uniunea Europeană – drumul libertății, al prosperității și al reconcilierii istorice cu propriul destin –, fie în tabăra Federației Ruse și a regimului putinist, unde îi așteaptă războiul, represiunea și regresul.”
Țîcu a avertizat că istoria Republicii Moldova este ciclică și dureroasă:
„De nouă ori în istorie am oscilat între influența românească și imperialismul rusesc. Suntem acum la a zecea încercare. Și să nu uităm – niciodată revenirea sub controlul Rusiei nu s-a făcut pașnic: a adus sânge, deportări și distrugerea elitelor. Ucraina este exemplul viu al prețului acestei alegeri greșite.”
În opinia sa, pericolul cel mai mare nu îl reprezintă neapărat o invazie militară, ci infiltrarea și capturarea hibridă a instituțiilor statului:
„Moscova nu mai are nevoie de tancuri. În 2019, socialiștii controlau Ministerul Apărării și cel de Interne. Era suficient. Rusia administra Moldova din interior, cu mâinile politicienilor locali.”
Țîcu subliniază că responsabilitatea pentru un eventual eșec al cursului european nu va cădea pe umerii cetățenilor, ci pe cei ai clasei politice pro-europene, care, în opinia sa, comite trei erori majore:
- Eșuează în reconcilierea dintre unioniști și europeniști.
- Nu coagulează un pol electoral unic, capabil să ofere o alternativă clară și credibilă.
- Nu pregătește soluții concrete pentru guvernarea post-electorală și reintegrarea regiunii transnistrene.
„Aceste alegeri nu mai lasă loc de experimente sau ezitări. Fie reușim acum, fie nu mai avem ocazia să reparăm greșelile. Orice deviere de la traiectoria europeană este fatală”, a concluzionat Țîcu.
Viabilitatea statului și fragilitatea identitară: „Fără intelectuali nu se poate construi un stat”
Rectorul Universității de Stat din Moldova, Igor Șarov, a lansat un avertisment clar privind vulnerabilitatea structurală a statului moldovenesc. În opinia sa, Republica Moldova există, în realitate, fără un proiect de țară coerent, iar această lipsă de viziune strategică face ca suveranitatea ei să fie una fragilă și expusă.
„Riscul abandonării sau al tergiversării parcursului european nu este alimentat doar de presiuni externe, ci și de slăbiciuni interne. Această combinație transformă Republica Moldova într-un stat permanent vulnerabil în fața atacurilor hibride ale Federației Ruse. Fără o implicare activă a intelectualității în definirea direcției strategice a țării, nu se poate construi o societate modernă și funcțională.”
Aceeași îngrijorare a fost exprimată și de Victor Juc, directorul Institutului de Cercetări Juridice și Sociologice, care a pus accentul pe deficiențele grave în comunicarea publică privind integrarea europeană. El a citat date alarmante:
„74% dintre cetățeni cred că Moldova este deja periculos de îndatorată față de Uniunea Europeană, iar 28% ar accepta integrarea în structuri dominate de Rusia, dacă li s-ar oferi beneficii sociale. Aceste percepții greșite sunt rezultatul unei lipse cronice de informare corectă.”
Istoricul Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie, a completat tabloul diagnostic:
„Republica Moldova a fost nevoită să-și inventeze statalitatea la destrămarea Uniunii Sovietice. Dar acum nu mai este suficient să supraviețuiești. Este esențial să-ți clarifici direcția. O parte a cetățenilor visează la o uniune eurasiatică, alții la continuitatea statului actual, iar tot mai mulți aspiră la unirea cu România. Fără o viziune comună asupra viitorului, nu poate exista o dezvoltare reală și durabilă.”
„Fără intelectuali, fără specialiști veritabili implicați în dialogul cu clasa politică, nu se poate construi o Europă în Moldova. Fără implicarea elitei academice, nu putem spera la o construcție statală viabilă.”
Alegerile din 28 septembrie: testul decisiv pentru destinul european al Moldovei
Participanții la masa rotundă au concluzionat în unanimitate că alegerile parlamentare anticipate reprezintă punctul de cotitură pentru Republica Moldova. Direcția strategică a statului va fi decisă la urne – iar o eventuală abatere de la parcursul european ar putea compromite nu doar dezvoltarea internă, ci și relațiile externe esențiale ale Chișinăului.
Anatol Țăranu a avertizat că nu doar Republica Moldova este în joc, ci securitatea întregului spațiu românesc:
„România riscă să aibă o problemă reală de securitate la propria graniță, dacă rețelele pro-ruse își ating scopul la alegerile din 28 septembrie. Zeci de milioane de dolari au fost pompați de Moscova pentru mobilizarea și activarea segmentului electoral rusofil. În acea zonă, fiecare vot va fi valorificat. În schimb, tabăra pro-europeană riscă să piardă din cauza fragmentării.”
În fața acestui pericol, tot mai multe voci solicită crearea unui pol electoral unic pro-european, printr-o alianță între unioniști și europeniști-stataliști, fie sub forma unei coaliții, fie a unei înțelegeri electorale punctuale.
Octavian Țîcu a rezumat miza:
„În lipsa unei consolidări a votului, vom ajunge cu o guvernare hibridă, incapabilă să continue reformele, să atragă fonduri europene sau să păstreze direcția euroatlantică. Moldova va intra pe un drum al izolării și blocajului instituțional.”
Participanții la masa rotundă au subliniat că Republica Moldova, într-un context regional extrem de complicat, devine o piesă tot mai importantă în confruntarea geopolitică dintre Occident și Federația Rusă.
Miza alegerilor depășește simpla aderare la Uniunea Europeană: este vorba de supraviețuirea statului moldovenesc ca entitate democratică, suverană și funcțională – sau absorbția într-o sferă de influență rusă ostilă valorilor europene.
Răspunsul final va veni, poate pentru ultima oară, în această toamnă, de la urne.
