Noua lege a cetățeniei române. Dr. Av. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, subliniază importanța unei interpretări corecte și echilibrate a noilor modificări aduse Legii cetățeniei române, evidențiind faptul că extinderea termenului de soluționare la 2 ani, deși justificată prin realitățile administrative ale Autorității Naționale pentru Cetățenie, poate conduce la un val crescut de litigii din partea solicitanților afectați de întârzieri sau de condițiile mai stricte privind cunoașterea limbii române.
Recent, Legea cetățeniei române a fost modificată, iar termenul de soluționare pentru o cerere de cetățenie română este acum de 2 ani. Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC), instituția responsabilă cu gestionarea solicitărilor de dobândire cetățenie, obținere cetățenie română și redobândire cetățenie română are la dispoziție acum un interval mai mare pentru a soluționa dosarele depuse de cetățeni străini. Totodată, conform noilor reglementări, cunoașterea limbii române devine condiție obligatorie pentru dobândire cetățenie română, iar acest aspect este evaluat riguros de Autoritatea Națională pentru Cetățenie.
Noua lege a cetățeniei române. Statul român poate fi acționat în instanță pentru întârzierea dosarului de cetățenie română
Anterior modificărilor aduse prin Legea nr. 14/2025 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, termenul legal pentru soluționarea unei cereri pentru acordarea cetăţeniei române era de 5 luni . În prezent, termenul standard a fost extins la 2 ani de la data înregistrării cererii la secretariatul tehnic al Comisiei, cu posibilitatea unei prelungiri excepționale de până la 6 luni, în cazuri justificate.
Motivul pentru care aceasta modificare a operat este dat de faptul că Autoritatea Națională pentru Cetățenie nu reușea să soluționeze cererile formulate în termenul legal stabilit ceea ce a condus la numeroase litigii împotriva ANC având ca obiect obligarea autorității să soluționeze cererile depuse pentru dobândire cetățeniei Române.
Cunoașterea limbii române devine condiție obligatorie pentru obținere cetățenie română
Odată cu modificările aduse Legii cetățeniei române, cunoașterea limbii române a devenit o condiție strict obligatorie pentru persoanele care doresc să obțină cetățenia română. Solicitantul trebuie să demonstreze că stăpânește limba română suficient pentru a se putea integra în societate și pentru a înțelege valorile fundamentale ale statului român.
În cadrul procedurii, cunoașterea limbii române este verificată printr-un interviu oficial, care evaluează nu doar abilitățile de comunicare, ci și înțelegerea culturii, civilizației și Constituției României. Fără promovarea acestui interviu, cererea de obținere cetățenie română nu poate fi admisă.
Obținerea cetățeniei române prin legături de sânge: descendenții cetățenilor români au prioritate la obținerea cetățeniei române
Potrivit art. 19 ind. 1 din legislația privind cetățenia română, o cerere cetățenie română de acordare sau redobândire a cetățeniei se analizează în ordinea înregistrării, în funcție de temeiul legal. Totuși, există excepții importante: dosarele persoanelor care solicită cetățenia română în temeiul art. 10 și 11, respectiv foști cetățeni români și descendenți ai acestora, beneficiază de prioritate la soluționare. La fel și dosarele persoanelor apatride.
De asemenea, în cazuri temeinic justificate, alte cereri pot fi soluționate cu prioritate, cu aprobarea președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. Aceste prevederi evidențiază faptul că descendența din cetățeni români poate constitui un avantaj major în procesul de dobândire a cetățeniei române.
Cetățenia română prin ședere de lungă durată: cei cu reședință de lungă durată pot solicita după 8 ani dobândirea cetățeniei române
Conform legii, cetățenia română poate fi obținută, la cerere, de către o persoană fără cetățenie sau un cetățean străin care are drept de ședere pe termen lung sau rezidență permanentă în România și locuiește legal pe teritoriul țării de cel puțin 8 ani. În cazul în care solicitantul este căsătorit cu un cetățean român și conviețuiește cu acesta, termenul este redus la 5 ani de la data căsătoriei. Solicitantul trebuie să aibă minimum 18 ani, să dispună de mijloace legale de trai, să fie cunoscut cu o bună comportare și să nu fi fost condamnat pentru fapte ce îl fac nedemn de cetățenia română.
Este obligatoriu ca acesta să fie loial statului român, să nu fi susținut acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și să declare că nici în trecut nu a făcut acest lucru. De asemenea, trebuie să cunoască limba română, să aibă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească și să cunoască prevederile Constituției și imnul național.
„Modificările recente privind procedura de obținere a cetățeniei române pot genera un val de contestații și litigii administrative, în special din partea cetățenilor străini afectați de noile termene extinse” a declarat Avocatul Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, Dr. Radu Pavel.
Modificările recente aduse Legii cetățeniei române au introdus schimbări semnificative în procedura de dobândire a cetățeniei, atât în ceea ce privește termenul de soluționare, cât și condițiile impuse solicitanților, precum obligativitatea cunoașterii limbii române. Deși extinderea termenului la 2 ani reflectă încercarea de a adapta procedura la realitățile administrative ale Autorității Naționale pentru Cetățenie, aceasta poate conduce la noi valuri de litigii din partea solicitanților care se confruntă cu întârzieri nejustificate.
