Premierul Marcel Ciolacu a susținut, joi, în ședința de plen dedicată învestirii noului cabinet, că noul Guvern va elimina cumulul de pensie-salariu de la stat.

„Acest nou Guvern trebuie să își asume cu mult curaj legea interzicerii cumulului pensiei cu salariul la stat. Înainte de a-mi da votul vă anunț: Susțin cu tărie eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari! Este singura soluție pentru a avea legitimitate, pentru a tăia apoi toate pensiile speciale.”, a spus Marcel Ciolacu.

Impozitarea suplimentară, prima variantă a coaliției

Coaliția de guvernare are în vedere două variante pentru reducerea veniturilor mari de la stat, interzicerea cumulului pensie – salariu de la stat şi impozitarea suplimentară a venitului care depăşeşte salariul brut al preşedintelui ţării. Potrivit lui Marcel Ciolacu, cea mai corectă variantă ar fi impozitarea.

„Din punctul meu de vedere, sunt cazuri în care faci cumul de pensie, dar ai o pensie de 2.000 de lei şi eşti şi portar la o Primărie. Eu nu pot lua acelui om dreptul de a munci sau de a cumula pensia cu salariul, astfel încât îşi acoperă minimum necesar familiei.

Vorbim de cumulul de salariu şi pensie specială. Vorbim numai de zona bugetară. În acel moment, dacă prin acel cumul depăşeşti, de exemplu, salariul brut al preşedintelui, care e aproximativ 25.000 de lei, este normal să vii, dacă este constituţional, să faci acest lucru, este normal să vii cu o impozitare suplimentară, pentru că sunt două venituri de la bugetul statului”, a spus premierul Marcel Ciolacu.

Proiectul ar putea să fie discutat într-o sesiune extraordinară a Parlamentului, convocată în timpul vacanței. Dacă va fi promulgată, noua lege va afecta 20.000 de persoane și va aduce o economie bugetară de 200 de milioane de lei pe an.

Cumulul pensie-salariu a mai fost interzis în trecut. Decizia CCR

Amintim că Guvernul a mai interzis cumulul pensie-salariu în trecut. Acest lucru s-a întâmplat în timpul crizei financiare izbucnite în 2008. Pe vremea aceea, Guvernul era condus de Emil Boc.

Legea de atunci care interzicea cumulul pensie-salariu a fost în atenția Curții Consitituționale. CCR a hotărât, atunci, că nicio dispoziţie constituţională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiţia ca o asemenea măsură să se aplice în mod egal pentru toţi cetăţenii, iar eventualele diferenţe de tratament să aibă o raţiune licită.

În urma deciziei CCR, Cumulul a fost reintrodus prin votul Parlamentului, când România era guvernată de Alianța PSD – UNPR – ALDE.

De asemenea, în anul 2012, CEDO s-a pronunțat asupra unui caz în care un militar pensionat anticipat era angajat într-o primărie. Reclamantul acuza că interdicția a adus atingere dreptului său la muncă.

„Curtea, în măsura în care este competentă să se pronunţe cu privire la aspectele invocate, acestea nu indică nicio aparentă încălcare a drepturilor şi libertăţilor stabilite în convenţie sau în protocoalele sale. Rezultă că aceste capete de cerere sunt în mod vădit nefondate şi trebuie respinse.”, stabilea CEDO.

Ce a decis CEDO?

În acel caz, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că nu s-a încălcat dreptul la muncă.

„Curtea crede că nu se poate considera că reclamantul are de suportat o sarcină individuală şi excesivă ori că i s-a adus atingere fondului drepturilor sale la pensie ori salariu. Rezultă că acest capăt de cerere este în mod vădit nefondat.

Curtea consideră că limitările introduse de legislaţia contestată nu trebuie considerate ca „privare de bunuri”, aşa cum pretinde reclamantul, ci mai degrabă ca o ingerinţă în dreptul său la respectarea bunurilor sale.

Art. 14 nu interzice unui stat membru să trateze unele grupuri diferit pentru a îndrepta „inegalităţile de fapt” dintre acestea deoarece statul contractant beneficiază de o amplă marjă de apreciere când evaluează dacă şi în ce măsură diferenţele în situaţii similare justifică un tratament diferit.”, a precizat CEDO.