Criza financiară globală, criza refugiaților, Brexitul, colapsul climatic, pandemia și războiul din Ucraina s-au succedat una după alta, în ritm amețitor.

Der Spigel scrie că totul indică faptul că epoca globalizării se apropie de final.

În urmă cu șase luni, o astfel de supoziție ar fi stârnit râsul, pentru că economiștii apreciau că pandemia nu a fost decât un duș rece pentru frenezia necontenită a comerțului mondial. Politicienii declarau că interdependența din ce în ce mai mare a statelor rămâne una dintre puținele certitudini de nerefuzat ale politicii mondiale. Mai spuneau ei și că cea mai bună cale de a merge către un viitor ideal, ar fi să ne apropiem și mai mult unii de alții, sudând și mai bine comerțul, companiile și economia.

Certitudini strivite de șenilele tancurilor lui Putin

Dar, subliniază publicația germană, globalizarea nu a fost niciodată un fenomen pur economic. Timp de trei decenii, a definit ordinea mondială, fiind un soi de principiu călăuzitor pentru deciziile politice. A determinat cum și unde lucrăm, cum și cât de bine trăim și chiar cine ne poate fi prieten și cine dușman.

Acum, aceste presupuse certitudini au fost strivite sub șenilele tancurilor lui Putin. Și toată lumea proclamă acum, pe toate canalele, moartea globalizării.

„Sistemul de cooperare internațională, care ne-a garantat libertate, securitate și prosperitate în ultimele decenii este în joc”, a declarat cancelarul german Olaf Scholz, la Forumul Economic Mondial de la Davos.

„În loc să ne bazăm pe lanțurile de aprovizionare, să reușim să facem ce trebuie în America”, a îndemnat președintele Joe Biden în timpul discursului său privind starea Națiunii.

„Globalizarea, așa cum o știam, nu se va mai întoarce”, a afirmat recent directorul general al BASF, Martin Brudermüller, iar Henry Kissinger a avertizat că „trăim într-o eră complet nouă”.

Consecințele unei decuplări ar putea fi grave pentru Germania

Dacă, așa cum se spune, comerțul mondial întărește autocrațiile, în loc să le slăbească, atunci asta ridică unele întrebări, în special pentru Germania, o țară a cărei economie se bazează în special pe exporturi. Va mai putea oare China să rămână un partener atât de apropiat pentru Germania? Sau Turcia?

În Europa, există deja unele discuții despre revenirea la granițele naționale pentru o mai mare independență și pentru decuplarea de restul lumii.

Este o tendință care, până acum, a fost rezervată unor lideri populiști precum Donald Trump, scrie Der Spiegel, care susține și că, probabil, consecințele unei astfel de decuplări ar putea fi grave, în special pentru Germania. Și asta pentru că dependența economică a Germaniei de China este aproape la fel de mare ca și aceea de gazul rusesc.

Berlinul, în căutarea unui nou model și a unor noi parteneri

Vizitele recente ale ministrului german al Economiei, Robert Habeck, în țări ca Iordania, Israel, Statele Unite și Qatar, dezvăluie din ce în ce mai mult că are de îndeplinit o misiune clară: aceea de a găsi benzină și petrol și noi parteneri comerciali.

Dar și aflarea unui nou model de prosperitate pentru o țară care a beneficiat, mai mult decât oricare alta, de pe urma hiperglobalizării, iar acum vede cum ordinea mondială se dezintegrează în jurul său.

Ce s-ar întâmpla dacă Germania s-ar decupla complet de comerțul mondial

Economiștii de la Universitatea din Tübingen au calculat ce s-ar întâmpla dacă Germania s-ar decupla complet de comerțul mondial: economia s-ar micșora cu aproape 20%.

Așa cum a declarat, cancelarul Olaf Scholz vrea să „reducă unele dintre dependențele strategice ale țării”. În același timp, Scholz este foarte atent să nu folosească termenul ”autarhie”, cunoscută și sub numele de economie închisă, care a revenit recent la modă. Dar prosperitatea obținută din comerțul liber și diviziunea muncii au fost prea mult timp o binefacere, pentru ca Germania să se poată decupla acum de lanțurile globale.

Rezultatul, susține Der Speigel, ar fi războaie tarifare și explozii ale prețurilor.