Angajatorii români vorbesc de criză de talente, atunci când răspund la chestionare privind nevoile de personal. Candidaţii se vaită că nimeni nu-i cheamă nici măcar la un interviu.

Studiul recent publicat în revista Capital cu privire la deficitul de talente de pe piaţa muncii, efectuat de Manpower, a stârnit reacţia unui număr impresionant de cititori. Mulţi dintre cei care au făcut comentarii pe site-ul revistei se întreabă, pe bună dreptate, cum este posibil ca în România să existe criză de personal, când nimeni nu le citeşte CV-urile şi nu-i cheamă la interviu, deşi au studii adecvate sau chiar ani de experienţă relevantă în profesie, petrecuţi în străinătate.

Pentru a afla cauzele acestui paradox, am stat de vorbă cu mai mulţi specialişti. Toţi au arătat cu degetul spre sistemul de învăţământ. „Este adevărat că majoritatea posturilor sunt blocate acum, din cauza crizei. Dar şi dacă se deblochează, pe piaţă nu vom găsi profesionişti. Problema este veche şi este consecinţa sistemului de învăţământ“, ne explică Daniela Necefor, director general Total Business Solutions. Paul Milata, country manager la Kienbaum, merge mai departe cu constatările: „Chiar din timpul liceului, se încurajează aspecte care nu corespund eticii academice şi care au efecte pe termen lung: învăţatul pe de rost, inhibarea iniţiativei etc. În plus, limbile străine învăţate la liceu nu corespund aşteptărilor celor mai mari investitori din România.“

La nivel universitar, lucrurile se complică şi mai mult.Facultăţile care pregătesc în domenii în care au avut loc cele mai mari dezvoltări tehnologice la nivel global (IT, TCM, inginerie) sau în care, la nivel local, schimbarea sistemului politic a generat cele mai mari transformări economice sunt şi cele mai îndepărtate de realitatea pieţei. România ocupă ultimul loc din UE-27 în privinţa flexibilităţii sistemului de învăţământ continuu. Avem cel mai mic procentaj de adulţi care participă la cursuri sau obţin calificări postuniversitare.

După 20 de ani de reforme, alte reforme

169-34153-24_books_30.jpgDe la un an la altul, numărul tinerilor care pleacă să studieze în străinătate este în creştere. Alexandru Ghiţă, preşedintele grupului Educativa, explică şi de ce: „Acolo, calitatea pregătirii este mult mai bună, ceea ce le oferă oportunităţi de carieră mai mari.“ Din nenumăratele discuţii cu angajatorii, dar şi pe baza propriilor observaţii, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR), Cristian Pârvan, consideră că învăţământul se depărtează tot mai mult de piaţa muncii: „Se pregătesc de cinci-zece ori mai mulţi economişti, jurişti, sociologi sau psihologi decât este nevoie şi se insistă pe pregătirea în domenii tehnice care nu mai există azi în România.“

Reprezentanţii ARACIS (Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior) ridică neputincioşi din umeri. „Criteriile de evaluare a învăţământului universitar sunt în curs de modificare, adaptare şi armonizare cu cele din UE“, ne spune Mihai Floroiu, directorul de comunicare. Oricum, evaluarea universităţilor, chiar şi după criterii depăşite, este de-abia la început. Se speră că în 2011 vor fi trecut prin filtru 66 de universităţi, din cele aproximativ 90 acreditate în România. În noiembrie 2009, va fi dată publicităţii o primă analiză a calităţii actuale a sistemului universitar. Cei care se înscriu acum la facultate s-ar putea să aibă parte de surprize. Dar cui îi pasă? De două decenii, învăţământul gravitează pe o orbită tot mai îndepărtată  de realitate.

1,3% din populaţia cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani participă la programe pentru obţinerea de calificări suplimentare

Radiografie de sistem

În România, foarte puţine persoane termină studiile secundare (liceu, şcoală vocaţională etc.):
– Doar 58%, faţă de 80% în Ungaria, 92% în Polonia sau 87% în Cehia.

Universităţile produc o inflaţie de absol­venţi în domeniile:
– Inginerie: 20% (media în UE: 14%).
– Economie, drept, ştiinţe sociale, relaţii internaţionale, studii europene: 47% (media în UE: 33%).

Sunt prea puţini absolvenţi în dome­niile:
– Ştiinţe reale sau informatică: 4,7% (media în UE: 10,5%).
– Medical-sanitar: 6,3% (media în UE: 11,9%).

De ce nu-şi găsesc tinerii un loc de muncă?

Paul Milata, country manager Kienbaum
„În general, angajatorii privesc absolvenţii unei instituţii de învăţământ privat cu neîncredere. Sunt cunoscute mult prea multe abateri de la cadrul legal de funcţionare a sistemului de învăţământ, de pregătire sau de acordare a diplomelor pentru a putea gândi altfel. La recrutare, se presupune că o persoană care şi-a cumpărat examenele, spre exemplu, îşi va fura şi angajatorul. Bineînţeles, nu se poate generaliza. Pe de altă parte, diferenţele dintre învăţământul de stat şi cel privat se estompează, printr-o nivelare în jos, dat fiind faptul că universităţile de stat folosesc aşa-numitele «locuri cu plată» tot ca sursă de venituri.“

Cristian Pârvan, secretar general AOAR
„Învăţământul a rămas orientat pe norme, catedre şi pe specializările profesorilor. Nu avem un învăţământ modelat pe nevoile pieţei, la niciunul dintre nivelurile de pregătire. El a expandat mai repede decât a putut să se doteze cu cadre profesorale competente şi cursuri adecvate actualului sistem economic. ARACIS, la fel ca toate agenţiile din România, în loc să apere interesele consumatorilor, apără structurile existente. Reformele care s-au făcut până acum în învăţământ sunt nişte panarame. Cei care au fost la conducere au făcut reforme după cum avea nevoie copilul unuia sau altuia, aflat într-o anumită fază de învăţământ.“

Mihai Floroiu, director de comunicare ARACIS
„Unul dintre criteriile esenţiale avute în vedere în procesul de evaluare pentru acreditarea sau reacreditarea universităţilor este atingerea unui nivel minim de angajabilitate a absolvenţilor. Noi am făcut o recomandare legată de introducerea unui sistem de urmărire anuală a nivelului de integrare pe piaţa muncii, dar există autonomie universitară şi nu putem obliga pe nimeni. Proceduri există într-un stadiu incipient în câteva facultăţi, dar nu ştim la care. Calitatea programelor de studiu şi relevanţa faţă de piaţa muncii urmează să fie asigurată printr-o serie de evaluări sectoriale, pe care abia acum începem să le facem.“

CAPITAL vă invită să participaţi la un studiu privind calitatea învăţământului din România, studiu derulat în parteneriat cu Kienbaum.

Te-ar putea interesa și: