Din cei 14.247 de studenţi străini aflaţi în România în acest an universitar, 6.850 sunt pe banii statului nostru. Prin contrast, doar 227 de tineri români studiază în strinătate pe cheltuiala guvernului.
Oficiul Naţional al Burselor de Studii în Străinătate (ONBSS) are infinit mai multe oferte decât cereri. Aceste burse sunt oferite în cadrul unor acorduri concepute echitabil. Teoretic, se acordă tot atâtea burse pentru tinerii noştri care vor să plece la studii în străinătate ca şi pentru cei interesaţi să înveţe în România. „Statul român nu-i generos, pur şi simplu, recunoaşte Ion Ciucă, directorul Direcţiei finanţare învăţământ superior din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT). Schimburile educaţionale se dau la pachet cu schimburile economice.“ Excepţie fac doar „fraţii“ noştri din Moldova şi Ucraina. Acestora le sunt oferite bursele în mod necondiţionat.
Parteneriatele de studii se semnează la nivel înalt. Fie de către miniştrii educaţiei, fie de conducerea statelor. Se fac multe calcule, pentru că absolvenţii străini sunt un important bazin de recrutare pentru piaţa locală a forţei de muncă. Din păcate însă, în România vin mult mai mulţi studenţi la studii decât pleacă ai noştri peste hotare.
Ion Ciucă spune că şi numărul străinilor a scăzut în ultimii ani. Motivul îl constituie exigenţa profesorilor. Străinii nu mai sunt trecuţi, la examene, cu aceeaşi îngăduinţă ca în trecut. Din această cauză, foarte mulţi şi-au reorientat preferinţele spre alte ţări ale fostului lagăr socialist. Se duc spre Ucraina, dar şi spre alte ţări în care învăţământul de tip „comunist“ se dovedeşte a fi încă viabil.
Limba română şi exigenţa acedemică triază studenţii străini
Se pare că nici specializările oferite de universităţile româneşti nu sunt prea atractive. Tinerii chinezi sunt primii care invocă acest motiv. În schimb, numărul românilor care optează pentru studii în China este mult mai mare. Cei mai mulţi străini vin să studieze în domeniul medicinei şi al ingineriei, motiv pentru care îi regăsim în centrele universitare mari: Bucureşti, Craiova, Cluj şi Timişoara. Sunt preferate studiile postuniversitare, în special de către tinerii din ţările arabe.
Schimburile de studenţi sunt mai echilibrate din perspectivă regională. Cei mai mulţi studenţi vin din spaţiul european şi pleacă tot în ţările UE. Puţini sunt cei care vin de pe alte continente. Tunisienii bat recordul în acest an. „În general, vin mai mulţi din ţările care se confruntă cu conflicte armate sau cei care vor să scape de stagiul militar“, explică Ion Ciucă. Din discuţiile purtate cu câţiva studenţi străini, mai rezultă încă un motiv. În România sunt mult mai scăzute taxele de studii decât în alte ţări ale UE, iar diplomele au aceeaşi recunoaştere în lume.
Cu toate aceste facilităţi, numărul celor care abandonează studiile este destul de mare. Limba română nu este deloc uşoară. Pe de altă parte, nivelul de pregătire de la care se porneşte este adeseori mult mai ridicat decât în ţările de origine şi mulţi nu se pot integra în sistem. În Danemarca, spre exemplu, oficialităţile vor să instituie un an pregătitor pentru ca absolvenţii lor să poată atinge nivelul de cunoştinţe al bacalaureaţilor noştri. La creşterea ratei de abandon contribuie şi sistemul de selecţie a studenţilor străini. Exigenţele diferă de la un stat la altul, iar oficialităţile române nu se pot implica în acest proces.
Studenţii noştri preferă burse de studiu în ţările UE
În fiecare an, studenţii şi absolvenţii români beneficiază de câteva sute de burse de studiu în străinătate, puse la dispoziţie prin intermediul Oficiului Naţional al Burselor de Studii în Străinătate (ONBSS). Din păcate, niciodată gradul de acoperire nu a fost maxim şi nici nu au intrat în competiţie toţi cei interesaţi să progreseze profesional. Mediul rural, în special, şi cel al oraşelor de provincie rămâne, în continuare, o ţintă greu de atins de conducerea ONBSS. Majoritatea candidaţilor provin din vechile citadele universitare: Universitatea Bucureşti, ASE Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, universităţile din Iaşi şi din Timişoara. Centrele universitare mici furnizează un număr mult mai mic de candidaţi. Maria-Magdalena Jianu, director ONBSS, consideră că programul de burse în străinătate nu se bucură de succesul dorit şi din cauza comodităţii multor tineri, care nu reuşesc să se mobilizeze din timp şi să urmărească un plan de carieră.
Tinerii trebuie să se gândească din vreme la domeniul în care vor să studieze. Trebuie să fie un domeniu de interes pentru România, deoarece opţiunea ar putea fi un avantaj în cadrul selecţiei dosarelor. „Domeniile evidenţiate în cadrul burselor «Titulescu» ar putea fi relevante. La fel de importante sunt şi domeniile care vizează strategia de dezvoltare a României“, sugerează directoarea ONBSS. Cu aceeaşi atenţie trebuie aleasă din timp şi tema proiectului. „Sunt foarte importante compatibilitatea cu domeniul, interesul actual pentru societate, noutatea, gradul de inovaţie. În funcţie de argumentele aduse, candidaţii pot obţine cu uşurinţă acordul unei universităţi şi sunt avantajaţi şi în cadrul punctajului acordat de comisia de evaluare din România“, explică în continuare interlocutoarea noastră.
Dacă studenţii străini sunt interesaţi de pregătirea universitară şi post-universitară, românii preferă bursele pentru studii postuniversitare: masterat, cercetare, doctorat. Ceea ce nu-i rău deloc. În opinia Mariei-Magdalena Jianu, învăţământul nostru universitar este în continuare performant. Rău este faptul că tinerii noştri nu vor să se ducă prea departe de casă. Cele mai solicitate ţări sunt cele din Uniunea Europeană, dar nu numai pentru distanţă, ci şi pentru tehnica didactică, dotări, biblioteci etc. SUA, Federaţia Rusă şi China sunt preferate pentru sistemele de învăţământ performante sau pentru domeniile de studii mai speciale, cum ar fi medicina alternativă în China sau relaţii economice internaţionale, în Rusia. Cel mai puţin solicitate sunt statele africane, unele state asiatice, care fie sunt zone de conflict, fie sunt considerate fără o tradiţie evidentă în domeniile pentru care oferă burse.
Celor interesaţi să plece la studii în străinătate, cu sprijinul statului român, le recomandăm să urmărească, după 15 noiembrie, site-ul ONBSS.
Are rădăcini în România şi viitorul în Cehia
Hussein Jaber este student în anul IV la Electrotehnică, în cadrul Politehnicii Bucureşti. Este unul dintre nenumăraţii studenţi străini care vin să studieze în România pentru că o parte din rădăcini sunt aici. Mama lui Hussein este româncă. Şi tatăl său a făcut studiile în România. „Tata este medic orelist. A făcut facultatea în România. Aşa a cunoscut-o şi pe mama.“
Bursa de studii a obţinut-o prin intermediul Ambasadei României din Liban şi este foarte mulţumit de opţiunea făcută în carieră. „Mediul de aici este mult mai prietenos. Faptul că stau la cămin, cu colegii, este foarte important pentru mine. În Liban nu există cămine studenţeşti, pentru că ţara este mică şi în trei sferturi de oră ajungi la orice facultate. Din această cauză, acolo studenţii nu leagă relaţii aşa de strânse între ei ca aici, în România.“
A optat pentru o facultate în România nu numai pentru că ştia limba română, ci şi pentru că diplomele oferite de universităţile noastre de stat sunt prestigioase. „În Liban, facultăţile de stat nu se bucură de o reputaţie aşa bună. Sunt recunoscute şi mult mai apreciate diplomele facultăţilor private, americane, franceze, dar taxele sunt foarte mari. Au în schimb dotări mult mai bune, diverse facilităţi. Facultăţile de stat sunt la fel şi în România, şi în Liban“, apreciază Hussein. Nu acelaşi lucru poate spune despre profesorii noştri. Hussein consideră că aceştia sunt mult prea puţin interesaţi de studenţi şi de performanţele acestora.
Pentru a-şi putea plăti căminul şi a suporta toate celelalte cheltuieli de întreţinere, Hussein lucrează în timpul vacanţelor. Statul român îi asigură doar plata taxelor de şcolarizare. Chiar dacă salariul din România este mult mai mic decât cel pe care l-ar fi putut obţine pentru acelaşi post în Liban, tânărul nu se plânge, pentru că mai primeşte ajutor financiar şi de acasă. După terminarea studiilor, însă, nu este sigur dacă va mai rămâne în România. Şi-ar dori să plece în Cehia, unde sunt foarte apreciaţi absolvenţii de politehnică, sau în Suedia, unde sistemul social este foarte prietenos. Oricum, este hotărât să nu se întoarcă încă în Liban. „Ţara nu este stabilă, chiar dacă salariile de acolo sunt mult mai mari“, justifică Hussein Jaber.
Foaia matricolă i-a adus un masterat în Elveţia
Ioana Sinela Pasat a absolvit Facultatea de Relaţii Internaţionale din cadrul ASE Bucureşti acum un an, cu note maxime. În septembrie, era deja la masterat în Elveţia. Bursa a câştigat-o uşor, pentru că muncise mult înainte. Comisia de selecţie a luat în considerare media de absolvire (9,83 la examenul de licenţă), dar şi faptul că în anul III de studii obţinuse o bursă de studii în Italia, în cadrul programului Erasmus. Cunoaşterea limbii italiene la perfecţie a constituit un atu pentru obţinerea bursei la Università della Svizzera italiana. Dar au contat mult şi celelalte patru limbi pe care le cunoştea bine. În Elveţia a studiat cu profesori de prestigiu veniţi din Franţa, Anglia, Germania, iar examenele s-au dovedit a fi mult mai grele decât cele din România.
„În primul rând, programul era de dimineaţa de la ora 8:30, până seara la ora 18, în fiecare zi. La cursuri se făcea o listă cu prezenţă. În două semestre am dat 30 de examene în engleză, italiană şi franceză“, explică pe scurt Ioana diferenţele dintre facultatea din România şi cea elveţiană. „Profesorii de acolo erau perfecţionişti. Inclusiv în privinţa cunoaşterii limbilor străine. Trebuia să depui mari eforturi pentru a lua o notă bună.“
Seara, după terminarea orelor, Ioana era nevoită să lucreze la biblioteca universităţii pentru a câştiga banii necesari pentru plata căminului şi a mesei. Bursa de 10.000 dolari oferită de statul român nu a acoperit decât cheltuielile de studii pentru primele zece luni, or masteratul durează doi ani.
Rezultatele bune i-au permis să obţină în continuare o bursă de la statul elveţian. Mai rămâne de acoperit ultimul semestru al studiilor, dar Ioana gândeşte pozitiv. Va aplica pentru o nouă bursă. Experienţele acumulate i-au dat mare încredere în propriile forţe. În vară a plecat în Portugalia într-un stagiu de practică voluntară, cu ajutorul unei profesoare de acolo. Ioana a văzut că „în străinătate sunt apreciate eforturile şi ambiţia oamenilor“. Cu toate acestea, nu s-a gândit niciodată să rămână peste hotare, deşi i s-a oferit un post la Geneva la World Vision. „Am preferat să vin acasă, pentru că următorul meu obiectiv este să am o carieră de succes în România.“
Sfaturi pentru candidati
Strategii pentru a câştiga o bursă de studii în străinătate
Maria-Magdalena Jianu, director ONBSS
În esenţă, a candida la o bursă presupune depunerea unui dosar, a cărui componenţă se găseşte pe www.roburse.ro. După ce v-aţi hotărât asupra tipului de studii pe care vreţi să le urmaţi şi asupra statului în care vreţi să studiaţi, trebuie să începeţi demersurile de obţinere a unei scrisori de accept de la o universitate din străinătate (acolo unde se cere un asemenea document).
Cei mai mulţi candidaţi se gândesc că nu cunosc pe nimeni în străinătate care să le ofere sprijinul, se tem că nu vor reuşi şi, de regulă, abandonează. Noi venim în ajutorul acestora, punându-le la dispoziţie atât adresele de e-mail ale marilor universităţi din lume, cât şi modelele de scrisori de accept (toate acestea se găsesc pe site-ul nostru). Uneori, chiar le dictăm paşii pe care trebuie să-i urmeze în această privinţă, deoarece scrisoarea de accept este un act cu mare greutate în dosarul depus la noi.
În continuare, trebuie să vă alcătuiţi un proiect de cercetare, pe care îl puteţi elabora singuri ori sub coordonarea unui profesor de la facultate, şi care va fi fundamentul evaluării academice şi al probei de interviu.
Din comisia de interviu face parte, în afara profesorilor universitari specialişti în domeniul de candidatură, un psiholog, care vă testează rezistenţa emoţională, în condiţii de depărtare de familie şi prieteni, de activitate intelectuală intensă.
În cadrul analizelor făcute de comisia de evaluare a dosarelor, vor fi în avantaj candidaţii care dovedesc că au participat la sesiuni ştiinţifice, la dezbateri în cadrul unor manifestări sau care au publicat articole sau lucrări de specialitate.
Bursele spre care ar trebui să vă orientaţi
Consider că sistemul nostru de învăţământ de licenţă este destul de solid pentru a asigura pregătirea de bază a tinerilor. De aceea, aş îndruma candidaţii spre studii de masterat şi de doctorat, spre stagii postdoctorale, pe unicul considerent că universităţile din străinătate sunt mult mai dotate în baza materială a bibliotecilor şi laboratoarelor, care constituie, de fapt, esenţele cercetării, pentru aceste tipuri de studii. Evident că încurajez şi candidaţii pentru studii universitare complete, deoarece fiecare îşi proiectează destinul intelectual după propria dorinţă, e liber să aibă idealuri care, poate, nu sunt realizabile decât în străinătate.
