În urmă cu peste un deceniu, după un interviu, în cabinetul unui înalt demnitar, un coleg primește un pont: „Dacă aș fi în locul dumneavoastră, aș cumpăra acțiuni la societatea X“. Sfatul s-a dovedit unul extrem de bun, într-o săptămână cotația acțiunilor respectivei companii crescând enorm. În acel moment, cu toții am realizat că doar politicienii proști fură direct din banii publici, cei deștepți se îmbogățesc aproape legal. Și, de atunci, am început să fiu mult mai atent la declarațiile policienilor care au implicații în economie.

Lupta împotriva băncilor

Pe atunci, ministru al Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa, actualul șef al ANAF, a declarat în toamna anului trecut că aproape trei sferturi dintre băncile care activează în ţara noastră nu şi-au plătit impozitul pe profit, în ultimii ani. „Am iniţiat noi controale la bănci şi vom extinde aceste controale, pentru că sunt bani mulţi de adus la buget. Am finalizat controalele la două bănci, dintre care una este mare, mare de tot în sistem. Avem o instituţie bancară care de zece ani este pe pierdere. Ne întrebăm de ce ea mai activează în România?“, a spus Mișa la un post de televiziune. Declarația a venit în contextul în care și Mihai Tudose, premierul de la acea vreme, a atacat dur afacerile instituțiilor bancare din România. Efectul s-a văzut imediat pe bursă. Cotațiile acțiunilor băncilor listate la BVB au luat-o la vale, lucru greu de imaginat dacă ne gândim că economia creștea în acele momente peste toate așteptările. De exemplu, chiar și pe fondul apariției unor informații pozitive cu privire la propriile afaceri, cotația acțiunilor Băncii Transilvania a scăzut de la 2,9 lei la 01.08.2017, la un minim de 2,085 lei spre sfârșitul anului. De asemenea, dacă o acțiune BRD era cotată la 14,1 lei la 01.08.2017, la sfârșitul anului aceasta a ajuns la 12,8 lei. Pentru a avea însă tabloul complet, este corect să amintim că în ultima perioadă a anului trecut se poate vorbi și de o anumită corecție a Bursei. Totuși, dacă facem un mic exercițiu de imaginație,  oricine ar fi știut din timp ce declarații urmau să facă guvernanții, ar fi putut să evite o pierdere importantă.

Presiune pe gaze

Nu doar evitarea pierderilor, ci și profituri frumoase se pot face de către cei care au inspirația sau norocul să bănuiască ce vor scoate pe gură cei care ne conduc. În direct la un post de televiziune, Darius Vâlcov, consilierul premierului și „eminența cenușie“ a guvernării PSD, a anunțat că prețul gazelor va fi plafonat în următorii ani, acesta urmând să scadă cu 20%. După două zile a fost publicat un draft de hotărâre de guvern prin care se impune producătorilor de pe piața de profil să vândă toate gazele extrase la 55 de lei/MWh, până în anul 2021. Rezultatul? Dacă luni, 16 iulie, ziua în care Vâlcov a făcut declarația, o acțiune Romgaz valora 32,75 lei, miercuri, 18 iulie, când a fost publicat proiectul de hotărâre, o acțiune Romgaz ajunsese la 31,8 lei. Minimul a fost însă înregistrat joi, când Romgaz a ajuns la doar 30,2 lei. Același scenariu s-a întâmplat și cu acțiunile OMV Petrom. Astfel, de la 0,324 lei pe o acțiune pe 16.07.2018, prețul a ajuns la 19.07.2018, la 0,308 lei pe o acțiune. Vineri, fără a da multe explicații, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a anuntat ca retrage proiectul prin care se dorea plafonarea prețului gazelor românești. Imediat, valoarea acțiunilor celor doi mari producători de gaz început să crească. Mai exact, acțiunile Romgaz au crescut vineri cu 2,98%, iar valoarea acțiunilor OMV Petrom s-a majorat cu 2,27%. Bineînțeles, creșterea a continuat și în următoarele săptămâni. Dacă ne-am gândi că plafonarea prețului gazelor oricum părea de la început o aberație, măsura provocând aproape sigur declanșarea unei proceduri de infringement de către Comisia Europeană, orice scenariu pare plauzibil. Chiar și acela prin care se scade, prin anunțuri incredibile, valoarea unor acțiuni pentru ca unii oameni bine informați să cumpere la prețuri mici, iar apoi să se bucure de randamente impresionante.

(Articol publicat în ediția revistei Capital de luni, 20 august 2018. Publicația este disponibilă la centrele de difuzare a presei din întraga țară.)