Călin Georgescu a achiziționat o casă în județul Brașov
La un an de la revenirea în țară din Austria, Călin Georgescu și-a achiziționat un teren de 3.904 metri pătrați în comuna Viștea, județul Brașov, unde își construiește o casă de vacanță. Deși în declarația sa de avere figurează doar terenul, jurnaliștii de la Fanatik au constatat că, la fața locului, lucrările la locuința de vacanță sunt deja în plină desfășurare.
Viștea este o comună situată în apropierea orașului Victoria și este alcătuită din șase sate: Viștea de Sus, Viștea de Jos, Olteț, Rucăr, Viștișoara și, până în 2024, și satul Drăguș, care ulterior a devenit unitate administrativă de sine stătătoare.
Locuința lui Călin Georgescu este situată la marginea satului Viștea de Sus, într-o zonă liniștită și retrasă. Construcția îmbină elemente de arhitectură tradițională românească, cu un stil arhaic specific regiunilor montane și influențe locale din Țara Făgărașului.
Potrivit Fanatik, casa se remarcă printr-o fațadă din lemn lucrată în stil tradițional, un acoperiș în două ape, cu pantă abruptă — caracteristică necesară în zonele montane pentru a permite scurgerea eficientă a zăpezii —, un foișor, o prispă și ferestre de dimensiuni reduse, cu ancadramente simple, păstrând un aer autentic și rustic.
La prima vedere, construcția pare a fi o casă veche, pe care Călin Georgescu a început să o renoveze în scopul aducerii la standarde moderne. Pentru lucrările de reabilitare, acesta a angajat mai mulți meșteri locali din sat, care lucrează pe proprietatea sa. În ciuda investiției, prezența fostului candidat la prezidențiale în Viștea este rară.
Localnicii povestesc că Georgescu vine foarte rar la casa de vacanță și că a fost zărit în zonă doar în momentul achiziției proprietății.
Legătura cu mișcarea legionară din Munții Făgăraș
Achiziția unei proprietăți în această zonă pare a fi fost o decizie calculată pentru Călin Georgescu, având în vedere semnificația istorică a locului. La începutul anilor ’50, regiunea a devenit un important focar al rezistenței anticomuniste, fiind asociată cu figuri marcante ale mișcării, precum Ion Gavrilă Ogoranu.
În perioada interbelică, Țara Făgărașului a fost un centru activ al taberelor legionare, iar odată cu instaurarea regimului comunist, peste o mie de familii din zonă au susținut rețelele de partizani ascunși în munți, vânați de Securitate. Această istorie complexă face ca alegerea zonei să fie încărcată de simbolism.
Grupul de sprijin din Viștea a beneficiat de implicarea activă a învățătorului Olimpiu Borzea, care fusese membru al Mișcării Legionare în tinerețe. În anul 1955, Borzea a fost arestat și condamnat inițial la pedeapsa cu moartea, însă sentința i-a fost ulterior comutată în muncă silnică pe viață. A fost închis în penitenciare dure, precum Aiud și Jilava, fiind eliberat abia în 1964.
