Se schimbă legea privind retrocedarea de proprietăți confiscate în comunism. Proiectul de lege a fost aprobat în Camera Deputaților cu 188 voturi „pentru”, 87 „contra” și 6 abțineri și aduce modificări importante Ordonanței de urgență nr. 83/1999, Ordonanței de urgență nr. 94/2000 și Legii nr. 165/2013, care reglementează restituirea bunurilor imobile preluate ilegal în acea perioadă.
Persoanele cu proprietăți confiscate primesc noi șanse la despăgubire
Conform noilor prevederi, cererea de retrocedare se consideră valabilă dacă conține elemente suficiente pentru identificarea solicitantului ca proprietar al imobilului. Solicitantul are dreptul să modifice obiectul cererii până la soluționarea acesteia de către Comisia specială, în cazul în care apar noi documente care oferă date suplimentare de identificare, fără a schimba însă obiectul inițial.
Legea mai precizează că articolul 41 din Legea nr. 10/2001, referitor la răspunderea pentru distrugerile și degradările imobilelor preluate abuziv între 6 martie 1945 și 22 decembrie 1989, se va aplica și imobilelor aparținând comunităților minorităților naționale. În plus, pe perioada menținerii afectațiunii de interes public asupra unui imobil retrocedat, noul proprietar va beneficia de plata unei chirii calculate în funcție de valoarea proprietății raportată la grila notarială valabilă la data contractului de închiriere.
„În perioada menţinerii afectaţiunii de interes public, noul proprietar beneficiază de plata unei chirii, care se stabileşte în funcţie de valoarea imobilului prin raportare la grila notarială valabilă la data încheierii sau prelungirii contractului de închiriere”, stabileşte proiectul.
În cadrul dezbaterilor, inițiatorul proiectului, deputatul minorităților naționale, a explicat că legea vine să unifice și să armonizeze normele legislative referitoare la retrocedări, asigurând o practică unitară pentru toți cetățenii României și rezolvând situații precum lipsa accesului la documente din arhive. El a subliniat că proprietățile confiscate în perioada comunistă rămân o problemă gravă și că această lege reprezintă un pas important spre remedierea ei.
„Acest proiect vine să coreleze principalele acte normative care privesc subiectul retrocedărilor să le aducă la un numitor comun şi să asigure o practică unitară pentru tot cetăţenii României. De asemenea, sunt rezolvate o serie de situaţii distincte care au apărut de a lungul anilor, spre exemplu în ceea ce priveşte aplicanţii care necesită documente aflate în arhivele statului şi la care nu au acces. Proprietăţile confiscate în perioada comunistă rămân până în ziua de astăzi una din marile drame ale ţării. Acest proiect este un pas mic, dar un ajutor real şi o formă de respect pentru tot cei care au trecut prin această suferinţă”, a spus deputatul minorităţilor naţionale Siviu Vexler, iniţiator al proiectului.
Deputata S.O.S România Verginia Vedinaş a criticat proiectul
De partea cealaltă, deputata S.O.S România Verginia Vedinaş a criticat proiectul, susținând că România a cunoscut un dezmăț fără precedent în materie de retrocedări, exemplificând cu retrocedarea unor suprafețe de păduri mult mai mari decât cele expropriate inițial.
„Nicăieri nu s-a întâmplat dezmăţul (n.red.) din ţara noastră în privinţa retrocedărilor). Am constatat că s-au retrocedat mai multe păduri decât deţinea România în momentul în care au fost expropriate abuziv”, a spus ea, susţinând că au fost multe retrocedări abuzive.
Proprietatea este un drept sacru
De asemenea, deputatul USR Alexandru Dimitriu a afirmat că proprietatea este un drept sacru și, deși au existat abuzuri și corupție în procesul de retrocedare, nu trebuie să se ajungă la batjocorirea proprietății private, considerând că acumularea de averi este o cale legitimă de dezvoltare.
„Sunt de acord că anumite retrocedări nu au fost făcute cum trebuie, că a existat corupţie, dar nu avem cum să ne batem joc de proprietate. (…) Agonisirea de averi nu este un lucru rău, este singura modalitate de dezvoltare”, a mai spus el, menţionând că statul nu poate să administreze averile.
Deputatul UDMR Szabo Odon a explicat că naționalizările au fost realizate brusc, prin decrete în perioada comunistă, afectând inclusiv școli confesionale și comunități istorice. El a susținut că retrocedarea este un proces încă neterminat și că repararea acestor nedreptăți este esențială pentru construirea unei democrații funcționale.
Deputatul AUR Florin-Bogdan Velcescu a criticat prevederile legii
În contrast, deputatul AUR Florin-Bogdan Velcescu a criticat prevederile legii, afirmând că acestea permit blocarea retrocedărilor și inventarea moștenitorilor, precum și solicitarea unor chirii nejustificate pe perioada procesului de retrocedare. Camera Deputaților a fost forul decizional pentru adoptarea acestui proiect legislativ.
„Şi cereţi chirii până se retrocedează imobilul. Ce înseamnă asta!”, a mai spus deputatul AUR.
