Acesta a susținut că nu scopul unei condamnări l-a motivat pe așa-numitul „binom” Kovesi-Coldea, ci dorința de a-l elimina din viața politică.
Deși a fost achitat definitiv, Tăriceanu a spus că perioada în care s-a aflat sub investigație a fost un adevărat coșmar, un calvar care i-a afectat profund viața personală și profesională.
„În 2016, într-o bună zi m-am trezit cu informare, o notificare din partea Înaltei Curți că am fost sub mandat de supraveghere pentru siguranță națională din 2008 în 2016, deci 8 ani de zile. Supraveghere tehnică cu mijloace audio-video și așa mai departe. Am cerut oficial Înaltei Curți să-mi pună la dispoziție copiile acestor înregistrări și mi-au spus că s-au distrus, că nu le-au păstrat, că au fost distruse. A fost o vânătoare la care am fostcare am fost supus, proba aceasta cu mandatul de siguranță națională şi din 2014 a început și jihadul, ca să spun așa. Au fost 11 ani de coșmar, un calvar, n-aș dori nimănui. Să știți, că dacă știam că așa o să fie spre finalul carierei politice n-aș fi intrat în politică evident”, a spus Tăriceanu.
Fostul premier a declarat că, în 2016, a aflat că fusese supravegheat tehnic timp de opt ani, între 2008 și 2016, sub mandat de siguranță națională. Potrivit spuselor sale, aceste măsuri de supraveghere ar fi fost aplicate fără ca el să fi fost informat anterior. Când a cerut oficial acces la înregistrările audio-video realizate în perioada respectivă, răspunsul primit ar fi fost că toate probele fuseseră deja distruse.
În opinia sa, întreaga operațiune de urmărire și anchetare a început să ia amploare în 2014, într-un context politic tensionat, când funcțiile de conducere din justiție și servicii secrete ar fi fost folosite pentru a influența viața politică. Tăriceanu a mărturisit că, dacă ar fi știut ce urmează să trăiască, nu ar fi intrat niciodată în politică.
Popescu-Tăriceanu: Un joc de putere între instituții și interese
Călin Popescu-Tăriceanu a susținut că fostul procuror-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, și fostul adjunct al SRI, Florian Coldea, ar fi încercat să își conserve influența politică după încheierea mandatului prezidențial al lui Traian Băsescu. Potrivit lui Tăriceanu, cei doi și-ar fi pus întrebarea, la începutul lui 2014, ce vor face în continuare și cum își vor menține pozițiile în sistem.
El a sugerat că aceștia, împreună cu alte persoane influente, printre care ar fi fost menționat și George Maior, ar fi început să utilizeze lupta împotriva corupției ca pe un instrument de luptă între grupări rivale. Eticheta de „corupt” ar fi fost folosită ca armă politică pentru a elimina adversarii, iar el s-ar fi numărat printre țintele acestui mecanism.
„Eu nu vreau să mă victimizez. Vreau să vă spun însă că procesele, în ceea ce înseamnă termenii acuzații au mers crescendo şi aici un rol foarte urât l-a jucat cuplul Kovesi-Coldea, care la un moment dat, la începutul lui 2014, la sfârșitul mandatului lui Băsescu, și-au pus întrebarea „noi ce facem în continuare, că-și termină maestrul mandatul? Ce vom fi?”, că nu-i convenea nici unuia să se întoarcă de unde plecase. Atunci au început să facă jocurile politice, ei împreună cu alții, care totul, povestea asta cu lupta împotriva corupției s-a transformat de fapt o luptă între clanuri mafiote care încercau să-și elimine adversarii punând această ștampilă de de corupție”, a mai spus Călin Popescu-Tăriceanu.
Un moment decisiv în acest proces ar fi fost, potrivit lui Tăriceanu, campania prezidențială din 2014. Atunci, candidatul Victor Ponta ar fi propus ca, în cazul în care ar fi câștigat alegerile, funcția de prim-ministru să îi revină lui Călin Popescu-Tăriceanu. Acest anunț ar fi declanșat, în viziunea fostului premier, acțiuni concertate pentru a-i bloca ascensiunea politică, inclusiv prin deschiderea unor anchete care, ulterior, s-au dovedit nefondate.
Retragerea din politică și decepția față de noua generație
Deși a fost achitat definitiv, fostul lider liberal a afirmat că nu își mai dorește să revină în politică. A explicat că nu mai regăsește valorile care l-au motivat la începutul carierei sale și că se simte complet străin de noua generație de politicieni. În opinia sa, actualii actori politici sunt preocupați exclusiv de câștiguri materiale și de accederea în funcții bine remunerate, fără a avea o pregătire corespunzătoare sau un set de idealuri democratice solide.
Tăriceanu a subliniat că, deși unele fapte s-au prescris, experiența trăită a fost suficientă pentru a-i confirma decizia de a se retrage definitiv din viața publică. A adăugat că a făcut parte dintr-o generație de politicieni care credeau cu adevărat în liberalism și în construcția democratică a României post-comuniste. Acum, susține că nu se mai regăsește în peisajul politic actual și că alegerea liderilor este, în cele din urmă, rezultatul votului popular.
