Marcel Ciolacu se aștepta la avizul negativ al CSM privind pensiile speciale
Proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților, inițiat de coaliția de guvernare, a primit un aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar va merge mai departe în procedura legislativă, a anunțat premierul Marcel Ciolacu.
„Era de așteptat”, a declarat Ciolacu miercuri, înaintea ședinței de guvern, atunci când a fost întrebat despre poziția CSM.
„Ce credeați că dă aviz pozitiv?”, a continuat premierul, adăugând că legea va trece de Parlament.
„Nu cred. Nu ține de supraimpozitare, ci de vârsta de pensionare”, a răspuns categoric premierul Ciolacu, atunci când a fost întrebat dacă anticipează o posibilă respingere a legii de către Curtea Constituțională.
Ce prevede proiectul cu privire la pensionare
Potrivit textului legislativ, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și de la CCR, precum şi personalul de specialitate juridică se vor putea pensiona dacă îndeplinesc cumulativ condiția de vechime de minimum 25 de ani doar în aceste funcții și o vârstă minimă de 48 de ani.
În prezent, magistrații pot ieși la pensie indiferent de vârstă, dacă au acumulat 25 de ani de activitate în sistem.
Într-un comunicat transmis marți, Consiliul Superior al Magistraturii și-a exprimat dezacordul față de noul proiect, argumentând că acesta vine la mai puțin de un an de la intrarea în vigoare a Legii 282/2023, ceea ce generează o instabilitate normativă cu impact negativ asupra funcționării sistemului judiciar.
CSM avertizează că modificarea condițiilor de pensionare poate duce la un val de pensionări în masă. În perioada 2021-2023, aproximativ 1.000 de judecători și 560 de procurori au părăsit sistemul, pe fondul modificărilor anterioare ale legislației. O nouă schimbare ar accentua acest fenomen, afectând grav capacitatea instanțelor și parchetelor.
Potrivit datelor furnizate de CSM:
- 75,45% dintre judecătorii de la Înalta Curte îndeplinesc deja condițiile de pensionare,
- la curțile de apel – 23,92%,
- tribunale – 11,61%,
- judecătorii – 3,3%.
La Ministerul Public, procentele sunt similare:
- 17,26% la PICCJ, DNA și DIICOT,
- 19,81% la parchetele de pe lângă curțile de apel,
- 11,27% la parchetele de pe lângă tribunale,
- 3,71% la cele de pe lângă judecătorii.
Consiliul mai atrage atenția că introducerea a trei regimuri de pensionare diferite pentru generații distincte de magistrați ar încălca principiul securității juridice și ar crea inechități în sistem.
În plus, reducerea pensiei de la 80% la 65% din media veniturilor realizate în ultimele 48 de luni contravine jurisprudenței Curții Constituționale, care a subliniat necesitatea menținerii unei stabilități financiare a magistraților, în contextul independenței justiției.
Presiunea Bruxelles-ului și obstacolul CCR
Proiectul de lege intervine într-un context tensionat, în care Comisia Europeană a blocat plata a 230 de milioane de euro din PNRR, din cauza nerespectării jalonului privind reforma pensiilor speciale.
În paralel, Guvernul se confruntă cu o serie de decizii ale Curții Constituționale care limitează opțiunile de reformă. În decembrie 2024, CCR a respins legea privind impozitarea progresivă a pensiilor speciale, motivând că textul creează premise pentru recalcularea anuală a pensiilor, încălcând prevederile constituționale referitoare la stabilitatea legislativă și securitatea juridică.
Curtea a constatat că utilizarea unor indicatori variabili în formula de calcul (precum câștigul salarial mediu brut și net) duce la incertitudini privind cuantumul pensiei și creează posibilitatea unor modificări frecvente, ceea ce afectează drepturile câștigate.
