UE eşuează în consolidarea sistemelor alternative de pensii, avertizează Curtea de Conturi Europeană
Uniunea Europeană (UE) nu a reuşit să creeze un cadru eficient pentru dezvoltarea pensiilor suplimentare, esenţiale pentru susţinerea veniturilor la vârsta pensionării, relevă un raport publicat miercuri de Curtea de Conturi Europeană. Deși presiunile demografice şi fiscale cresc, inițiativele europene privind pensiile ocupaţionale şi produsul paneuropean de pensii personale rămân marginale și ineficiente.
„În contextul presiunilor demografice şi fiscale cu care se confruntă economiile din UE, pensiile suplimentare ar trebui să devină din ce în ce mai importante. Din păcate, nici pensiile sprijinite de angajator, nici produsul paneuropean de pensii personale nu s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor, mai ales când vine vorba de funcţionarea la nivel transfrontalier. Trebuie să se ia măsuri suplimentare pentru a consolida aceste siteme”, a declarat Mihails Kozlovs, membrul ECA responsabil de raport.
Promisiuni europene, rezultate modeste
Deşi Comisia Europeană şi Autoritatea pentru Pensii Ocupaţionale (EIOPA) au propus măsuri pentru întărirea pilonilor complementari ai sistemului de pensii, implementarea acestora s-a lovit de reticenţa statelor membre şi de un cadru de reglementare fragmentat. În ciuda gestionării unor active de aproximativ 2.800 de miliarde de euro prin fondurile ocupaţionale, doar câteva ţări din UE beneficiază de activitate transfrontalieră reală.
Lansat în martie 2022, produsul paneuropean de pensii personale (PEPP) ar fi trebuit să ofere un instrument portabil şi flexibil pentru salariaţii mobili din UE. Cu toate acestea, lipsa unor stimulente fiscale şi impunerea unui plafon strict de costuri (1% din active) au descurajat atât investitorii, cât şi furnizorii. În prezent, doar un singur astfel de produs este disponibil pe piaţă, cu mai puţin de 5.000 de participanţi şi active sub 12 milioane de euro – cifre modeste în raport cu ambiţiile europene.
Deficit de transparenţă şi supraveghere
Un alt punct critic al raportului este lipsa unei viziuni integrate asupra veniturilor viitoare ale cetăţenilor europeni la pensionare. Nu există o platformă unificată care să sintetizeze pensiile publice, ocupaţionale şi personale, ceea ce afectează capacitatea cetăţenilor de a-şi planifica viitorul financiar. În plus, performanţele fondurilor şi costurile aferente rămân greu accesibile publicului larg, în ciuda eforturilor EIOPA de a creşte transparenţa.
Supravegherea fondurilor de pensii ocupă un loc central în raport, dar autorii subliniază că iniţiativele de armonizare au fost sabotate de reticenţa autorităţilor naţionale, care preferă autonomie în faţa unei coordonări europene mai stricte.
Raportul Curţii de Conturi apare într-un moment în care Comisia Europeană îşi propune să regândească arhitectura pieţei europene de pensii prin reforme care vizează eficienţa şi atractivitatea fondurilor de pensii ocupaţionale şi ale produsului PEPP. Totuşi, fără sprijin real din partea statelor membre şi fără un cadru fiscal stimulativ, iniţiativa riscă să rămână un exerciţiu teoretic.
