Fostul designer al emisiunii „Visuri la cheie” și arhitectul Andreea Beșliu ne-au mărturisit cât costă să apelăm la un specialist pentru a ne redecora casa și au vorbit despre ce înseamnă acasă pentru ele și despre cât de mult s-a schimbat stilul românilor în ultimii ani.

Sensibile, foarte implicate și colorate, așa le-am găsit pe cele două și asta se va vedea și în interviul care urmează.

Cum sunt Adela și Andreea în viața de zi cu zi? Ce vă inspiră și de ce v-ati ales această meserie?

Adela: Eu, Adela sunt mai matinală, mă trezesc la ora 4-5 dimineața, dar ajung mai târziu la birou pentru că dimineața mă ocup de blog. Andreea se trezește, ca mai toată lumea, în jur de ora 7-8, iar la ora 9 e deja la birou, dacă nu cumva ajunge pe vreun șantier. Până la prânz deja sunt multe mailuri trimise, măcar o vizită pe șantier sau într-un showroom. Mereu suntem atente să ne optimizăm cât mai mult timpul astfel pentru a avea răgazul de a desena, de a crea. De aceea, pe parcursul zilei ne împărțim cumva orele pentru a comunica și cu clienții noștri și cu colegii și colaboratorii.

Andreea: Am avut întotdeauna o înclinație către frumos, mi-au plăcut pictura și desenul, iar alegerea arhitecturii mi s-a părut una foarte bună având în vedere că îmbină frumosul cu partea mai exactă, mai aplicată, că acest frumos are clar și un rol în viața oamenilor.

Adela: Viața m-a dus către acest drum, nu mi l-am ales de la început, dar ceea ce-mi place este că pot asculta și reda poveștile de viață ale oamenilor în propriile lor case.

Ce înseamnă pentru voi cuvântul acasă și care sunt cele trei obiecte din casa voastră la care nu ați renunța indiferent de ce schimbări ați face?

Andreea: Primul cuvânt care mi-a venit în minte a fost frigider! Pentru că-mi place să mănânc, dar nu am timp să gătesc. N-aș renunța la canapeaua mea confortabilă, unde mă relaxez, vizionez filme alături de partenerul meu și pisoiul nostru, dar și lucrez. Cumva este universul casei noastre. Al treilea lucru este ceva de care aș ține cont nu pentru mine, ci pentru partenerul meu Octav, care este pasionat de tehnologie și de ecrane mari. Așa că televizorul smart l-aș păstra pentru el.

Eu mă simt acasă oriunde sunt cu familia, cu Octav și cu pisica noastră Ziggy. Este mai degrabă o stare de bine, nu un loc. Faptul că suntem împreună îmi dă sentimentul de acasă.

Adela: Acasă pentru mine înseamnă mirosul de mâncare bună gătită de soțul meu Adrian Pârvu, cei trei cățeluși care sar să mă întâmpine și ambele băi ocupate de gemenii noștri. N-aș renunța la nicio ființă din casă, fie ea bipedă sau patrupedă. Sigur însă domnul Pârvu și-ar dori cărțile, tablourile și pozele cu familia.

Cât de mult s-a schimbat stilul românilor? A rămas amprenta tradițională sau fugim de astfel de lucruri în materie de design.

Andreea: Da, mi se pare că stilul românilor s-a schimbat odată cu accesul la informație pe internet. Românii își dau seama că au o problemă cu organizarea casei, dar în același timp nu știu să armonizeze parte funcțională cu cea estetică. Vizavi de amprenta tradițională, contextul e diferit. Sunt cei din zona turismului care vor amenajări tradiționale, cum ar fi case oaspeți, pensiuni, restaurante, iar în privința amenajărilor interioare există încă familii care vor un stil tradițional, dar reinterpretat.

Adela: Nu cred că noi ca românii am avut un stil anume. Am avut o piață de desfacere a unor produse similare pentru casă, ca atare alegerile bunicilor și părinților noștri erau condiționate material de ceea ce moșteneau sau găseau pe vremea comuniștilor. După revoluție influența spațiilor publice a fost directă în viețile românilor, ca atare jaluzelele verticale, placările cu granit, mobila nouă din PAL, cărămizile din sticlă, balustradele din inox din sediile de bancă, din birourile șefilor diverselor firme erau văzute ca fiind ceva de referință, de aceea mulți le alegeau și pentru casele lor.

Toate acestea erau exemple de bogăție, dacă vrei. Românii nu își pun întrebări despre ce le place, ce simt cu adevărat că i-ar reprezenta, ci încearcă să copieze ceva ce le inspiră un statut mai înalt sau etalarea averii.

Vizavi de stilul tradițional există un fenomen interesant. Cei de la țară vor tot ceea ce este tipic unui apartament de bloc, iar cei care locuiesc la oraș visează la căldura și nostalgia atmosferei din casele bunicilor. Nu cred că oamenii fug de stilul tradițional, dar cred că foarte puțini cunosc cu adevărat ceea ce este tradițional pentru zona în care ei locuiesc.

Ne-am dezvoltat mult în ultimii ani, plecând de la mileul de pe televizorul bunicii sau este doar o aparență?

Andreea și Adela: Noi credem că schimbările în interioarele actuale au fost inevitabile odată cu evoluția electrocasnicelor și a tehnologiei în general. Chiar dacă ai vrea, azi nu mai ai loc de mileu pe televizor pentru că pur și simplu e prea subțire. Apoi, o influență imensă este cea a Internetului, oamenii se îndrăgostesc de imagini cu interioare frumoase, dar în lipsa unor evaluări ce țin de proporții, de spațiu, de buget tind să facă alegeri greșite și să dea în kitsch

Ne-am dezvoltat mult în privința visurilor, dar am rămas blocați la nivel de încredere în specialiști și mulți români se încăpățânează să aibă mileul, dacă vrei, dar sub alte forme. Este interesant faptul că înainte toți aveau mileu pentru că era o modă și o etalare a îndemânării cuiva din familie, iar acum toți vor să se conformeze imaginilor de pe net.

Ai foarte mulți fani datorită emisiunii Visuri la Cheie și ești foarte îndrăgită. Am întrebat mai multe persoane apropiate ce întrebări ți-ar adresa dacă ar avea ocazia și am ales câteva dintre ele.

Multe mămici ar vrea să știe ce culori să folosească în camera copilului și ce influență are acest aspect asupra sa?

Adela: Există mai multe situații. Spre exemplu, când e vorba despre camera unui bebeluș, culorile pe care noi le recomandăm sunt cele neutre și deschise. De ce? Pentru că bebelușii sunt atenți la expresia facială a părinților. Ei descoperă lumea prin și cu ajutorul părinților. Restul obiectelor pentru bebeluși sunt deja colorate, ca atare pe un fundal neutru ies în evidență mai clar zâmbetul mamei, al tatălui, la fel și jucăriile și accesoriile pentru sugari.

Când e vorba despre un copil de vârstă școlară sau adolescent, noi insistăm ca opinia copilului să fie exprimată și respectată vizavi de culori. De ce? Pentru că astfel capătă încredere, dar și exercițiu în a-și asuma propriile alegeri vizavi de spațiul personal.

Majoritatea românilor achiziționează mobilă de la marii retaileri: IKEA, Dedeman, iar mulți se plâng de rezistența acesteia mai ales în bucătărie. Deseori aceasta se scorojește sau se umflă. Ce le recomandați? La ce detalii trebuie să fie atenți atunci când achiziționează mobilierul?

Adela: Este nedrept să se plângă de rezistența unor piese de mobilier achiziționate la prețuri mici. Trebuie să fim conștienți că suntem consumatori într-o piață creată pentru consum. Ca atare, prețurile mici încurajează cumpărăturile, însă nu ne putem aștepta ca o bucătărie la preț foarte bun să dureze o viață. Dar ne putem aștepta ca ea să fie soluția cea mai bună pentru o perioadă limitată de timp și pentru bugetul pe care-l avem disponibil la acel moment.

Revenind la întrebările legate de preferințele românilor, un studiu recent a arătat că preferăm să ne renovăm singuri casa. Trei sferturi dintre români fac asta. De ce nu apelează românii la profesioniști?

Adela și Andreea: Noi suntem partea pozitivă a studiului, pentru că la noi vin românii care nu au mai apelat pânâ acum la servicii de design interior și în opinia noastră sunt din ce în ce mai mulți oameni care apelează la profesioniști. Cei mai mulți dintre ei preferă să apeleze la noi din lipsă de timp și lipsă de pricepere. Își dau seama că amenajarea casei îi depășește în toate aspectele, începând de la poziționarea prizelor și până la alegera culorilor finisajelor, mobilierului și decorațiunilor, mai ales a perdelelor și draperiilor. Restul care nu apelează la profesioniști consideră că ies mai ieftin cu amenajarea casei, dar ajung de fapt la costurile pe care noi le-am estimat pentru o renovare de nivel mediu și anume 400 de euro + TVA pe metru pătrat, cost ce include totul.

Cât este de costisitor pentru o familie obișnuită să ceară sfaturile unui designer de interior, raportându-ne la salariile mici din România?

Adela: Noi suntem 19 milioane de români în această țară, dintre care un procent bun sunt cei care câștigă peste media salariilor mici și care apelează la designeri de interior și arhitecți. Serviciile de design interior și arhitectură nu se raportează la salarii, ci la costul total al investiției într-o amenajare sau lucrare de arhitectură.

Pentru amenajarea interioară serviciile reprezintă circa 10-15 % din valoarea investiției, iar pentru lucrările mai mari, ce includ arhitectura costurile sunt situate între 5 și 10%. Practic dacă ai 20.000 de euro pentru o amenajarea unui apartament de 50 mp, trebuie să fii pregătit ca 10-15% să te coste serviciile de design interior, dar să ai siguranța că restul bugetului va fi bine gestionat pentru a obține ceea ce dorești. Dacă îți construiești o casă și ai alocat circa 300.000 de euro pentru ea, te poți aștepta ca serviciile de arhitectură, ce includ și partea de avize să te coste 5% din bugetul stabilit.

La ce nu renunță românii sau renunță foarte greu atunci când fac o schimbare în casă?

Adela: Renunță foarte greu la modul de compartimentare al casei pe care o au în minte ca model, cum ar fi casa părinților sau cea în care au locuit înainte. S-au obișnuit să folosească spațiile într-un mod clar definit și când sunt puși în fața unei soluții la care nu s-au gândit, se sperie pentru că nu mai au reperele cunoscute.


Te-ar putea interesa și: