Anul viitor vom avea bucuria unor noi reduceri de taxe, deja programate prin noul Cod fiscal, cum ar fi o cotă TVA de 19%, eliminarea taxei speciale pe construcții (taxa pe stâlp) sau a supra-accizei pentru carburanți. Dacă legea propusă de PSD și trecută prin Parlament, dar reclamată la Curtea Constituțională de Președenție, va intra în vigoare, vor fi eliminate suplimentar încă 102 taxe. Cu un impact bugetar estimat de 1,6 miliarde lei sau peste 5 miliarde lei (depinde cine face estimarea). Pentru populație și pentru companii, toate modificările sunt benefice, cel puțin pe termen scurt, dar pun presiune suplimentară pe deficitul bugetar, deja majorat de creșterile salariale din sectorul bugetar. 

Chiar dacă estimările pot fi exagerate, iar impactul real mai mic (așa cum am văzut în trecut după reducerea unor taxe) este evident că un impact asupra veniturilor bugetare va exista. Cea mai la îndemână modalitate de reducere a impactului unor reduceri de taxe este o colectare mai bună; din păcate, la acest capitol România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană, și în ciuda măsurilor luate în ultimii doi ani, colectarea nu a crescut semnificativ. De altfel, președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, a precizat că reducerile de taxe și păstrare nivelului actual de colectare va face ca țara noastră să aibe cele mai mici venituri fiscale din UE, de doar 25,4% din PIB, în condițiile în care media europeană este de 40%, iar Bulgaria colectează aproape 30%. 

Evaziunea din economia noastră este estimată la aproape 20%, în timp ce media europeană este de 10%. O mare parte din această evaziune se face prin intermediul TVA, atât la nivelul tranzacțiilor de mare valoare, cât și la cel al comerțului mic de retail. ANAF a desfășurat multe acțiuni de control la ambele niveluri, dar nu s-a ajuns la o scădere semnificativă a evaziunii sau a economiei informale. Iar dacă la nivelul tranzacților de mare valoare, inclusiv cele transfrontaliere, prin care se eludează plata TVA, ne vine ajutor și din partea unor instituții specializate ale UE, la nivel micro trebuie să ne descurcăm singuri. 

Conectarea la serverele ANAF

La nivelul Uniunii Europene dife­rența dintre TVA-ul taxabil și cel colectat este de 168 miliarde euro (în 2013, conform Comisiei Europene). Veniturile din TVA reprezintă aproximativ 20% din veniturile bugetare ale statelor membre și 12% din bugetul UE, iar Europol estimează că un procent de 2% dintre grupurile de crimă organizată cunoscute este reponsabil de 80% din valoarea fraudei transfrontaliere cu TVA. 

Pentru reducerea evaziunii la nivel micro s-au luat deja măsuri, printre care înăsprirea legilor și creșterea numărului de controale ale ANAF. Putem spune că s-a mers într-o ordine destul de firească cu măsurile: prima oară a fost redusă cota de TVA pentru alimente și alte bunuri, astfel încât și afacerile mici de cartier să poată supraviețui fără să facă evaziune, și apoi s-au intensificat controalele. În aceeași idee se va continua și anul viitor, când cota generală de TVA va scădea de la 20% la 19%, iar comercianții cu cifră de afaceri de peste 10.000 de euro anual sunt obligați să accepte plata cu cardul, iar cei care doresc vor putea oferi inclusiv retrageri de numerar. 

Plata cu cardul este una dintre cele mai simple metode de combatere a evaziunii, de aceea este normală împingerea utilizării cardului pentru cumpărături. Conform datelor Mastercard, dintr-un total de aproximativ 600.000 de comercianți la nivel național, circa 70% au o cifră de afaceri de peste 10.000 de euro, ceea ce înseamnă că POS-urile se vor răspândi și în zonele rurale. Pasul următor va fi conectarea caselor de marcat la serverele ANAF, astfel încât comercianții să nu mai poată interveni asupra vânzărilor deja efectuate fără ca autoritatea financiară să nu știe. Conform pre­șe­dintelui ANAF, Dragoș Doroș, conectarea co­mer­cianților la serverele ANAF așteaptă aprobarea unei Hotărâri de Guvern, astfel încât până la finele anului viitor toți comercianții să își achiziționeze casele de marcat necesare, iar de la 1 ianuarie 2018 să intre în vigoare decizia. 

Pentru a vedea ce înseamnă această modificare, ne putem uita la vecinii unguri, care a implementat acaeastă măsură în ultimele patru lui din 2014, iar veniturile din TVA au crescut cu 0,6% din PIB în același an. Comisia Europeană estimează că dacă Ungaria ar colecta integral veniturile din TVA, ar încasa în plus echivalentul a 3% din PIB, micșorând drastic economia informală din Ungaria, estimată la 10% – 17% din economie. Pentru România, analiștii estimează scăderea de la 20% la 10% a evaziunii prin TVA după introducerea măsurilor anunțate deja pentru 2017 și cele dorite pentru 2018.

Te-ar putea interesa și: