Reacțiile de uimire apărute în urma unor sondaje care arată un nivel ridicat de apreciere față de Nicolae Ceaușescu sau față de personaje noi, cu discursuri simple, nu fac decât să confirme această ruptură profundă.

Potrivit lui Ionaș, mirarea exprimată în spațiul public, în special de către influenceri, formatori de opinie și reprezentanți ai autoproclamatei elite, demonstrează o deconectare gravă de la realitățile trăite de majoritatea românilor. „Când această parte a societății (minoritară) este ruptă de marea majoritate a populației, ajungem aici”, punctează el.

O guvernanță care dezamăgește?

În acest context, apariția și popularitatea unor figuri precum Călin Georgescu, fost oficial ONU, nu ar trebui să mai fie o enigmă. Deși unii pun ascensiunea sa pe seama unor influențe externe, Ionaș consideră că adevărata explicație este internă: „Campania externă nu a făcut decât să se folosească de anumite sentimente pe care le-a identificat în societatea noastră”.

Ascensiunea discursurilor nostalgice sau suveraniste, fie că vin dinspre Călin Georgescu, Diana Șoșoacă sau alte figuri considerate anti-sistem, se bazează pe nemulțumirea reală a unei populații care nu se mai simte reprezentată. În paralel, guvernarea actuală pare să își fi pierdut din start sprijinul.

„E pentru prima dată când plecăm la drum cu o nouă administrație care are indice de favorabilitate negativ”, subliniază Ionaș.

Chelneri și bibliotecari

Premierul în funcție ar fi pierdut aproape jumătate din susținere în doar o lună, în timp ce opoziția este dominată de un singur partid perceput ca extremist.

În mod ironic, în timp ce elitele „se ceartă pe chelneri și bibliotecari”, după cum spune Ionaș cu referire la polemicile sterile din spațiul public, România se apropie de alegeri care riscă să confirme o schimbare de paradigmă. Deși ironizează reacțiile tardive ale societății educate, „haideți să fim surprinși vreo două zile și ulterior să revenim la bibliotecari”, avertismentul lui Ionaș este cât se poate de serios.

Puncte sensibile

Un alt punct sensibil este blocarea investițiilor publice în localitățile mici și medii.

„Blocarea investițiilor și părăsirea șantierelor în stadiul în care sunt în rural și urbanul mic va duce opoziția la scoruri pe care nu ni le imaginăm”, avertizează analistul în postarea sa de pe Facebook.

În opinia sa, românii evaluează guvernarea actuală nu prin prisma declarațiilor politice, ci prin ceea ce se întâmplă concret în trei domenii-cheie: investiții, educație și sănătate.

Revizuirea favorabilă a regimului Ceaușescu nu este un fenomen nou în România postcomunistă. Sondaje realizate în ultimii ani au arătat că un segment important al populației, în special din mediul rural sau dintre categoriile vulnerabile, exprimă o formă de nostalgie pentru perioada comunistă. Aceasta este văzută, adesea idealizat, ca un timp al stabilității, al locurilor de muncă garantate și al unui stat „mai prezent”.