Postul de televiziune TGRT, apropiat de președintele Erdogan, a prezentat țări şi regiuni care ar trebui integrate în sfera de influență din Turcia până în 2050, conform previziunilor companiei americane private de informații Stratfor. În paranteză fie spus, aceste predicții au deja o istorie de 12 ani!

Printre teritoriile ce ar trebui „unite” sub influenţa Turciei se numără și Armenia, Grecia, Georgia, regiunile sudice ale Rusiei (inclusiv Caucazul), unele regiuni din Kazahstan și Uzbekistan, țările petroliere din Golful Persic, Irak, Egipt și Libia, scrie pentapostagma.gr

Teoria cu privire la strategia din Turcia

După postul de televiziune mai sus menţionat, harta cu privire la „Turcia din 2050” a fost distribuită şi de alte organisme de presă turcești, cum ar fi Takvim și AHaber.

Anterior, portalul de știri pro-guvernamental Haberler citase un fragment dintr-un articol din ziarul rusesc Moskovsky Komsomolets, în care autorul își prezenta teoria cu privire la strategia Turciei în spațiul post-sovietic. Fragmentul a circulat apoi pe scară largă în presa ucraineană și rusă: “Erdogan cu siguranță nu consideră Crimeea ca fiind rusească. Dar, în același timp, el nu o consideră nici ucraineană. Aparține Imperiului Otoman și trebuie restituită succesorului acestui imperiu,Turciei moderne”.

Desigur, redarea acestui pasaj în varianta în limba turcă a fost greșită, dar nu este un secret faptul că există mulți susținători ai lui Erdogan în Turcia care visează să reînvie Imperiul Otoman, din care Crimeea a făcut parte.

„Război între Turcia și Statele Unite, prăbușirea UE și destrămarea Ucrainei”

Este interesant cum presa turcă recirculă des informații vechi într-un context nou. Harta scandaloasă menționată mai sus are deja 12 ani (adică încă de dinainte de anexarea peninsulei). A fost elaborată, într-adevăr, de fondatorul Stratfor, George Friedman, în cartea sa din 2009 “The Next 100 Years”, care conţine predicțiile sale cu privire la schimbările geopolitice care s-ar putea produce în lume în secolul XXI.

Din perspectivă actuală, această predicție pare de domeniul fantasticului, din multe puncte de vedere.

Friedman a prezis prăbușirea UE și un război între Turcia și Statele Unite, în urma căruia, conform previziunilor sale, harta lumii va fi redesenată și o parte din Ucraina, în opinia sa, va merge la Turcia.

„Cred că va izbucni un război între Turcia și Polonia și Statele Unite în regiune în anul 2050. Țările din Europa de Est vor deveni centrul de greutate în regiune după căderea Uniunii Europene, dar asta nu înseamnă neapărat că vor scăpa de sub controlul rusesc”, a spus Friedman.

Până la sfârșitul anilor 2030, el prezice că Turcia va forma o alianță cu Japonia pentru a contracara puterea covârșitoare globală a Statelor Unite.

El a mai prezis că Rusia se va alia cu Germania, va încerca să-și extindă sfera de influență și va continua să-și dezvolte forțele militare până la punctul în care ar putea provoca Statele Unite.

Câteva dintre prezicerile sale au fost deja împlinite. „Până în 2015, Statele Unite vor deveni un aliat apropiat al unor țări din Europa de Est care vor urmări să combată amenințările geopolitice dinspre Rusia în această perioadă. Statele Unite vor deveni un apropiat aliat al Poloniei, Cehiei, Ungariei și României, care ar putea forma o alianță militară condusă de Polonia, pe care Friedman o numește „blocul polonez”, a scris el.

Tensiunile dintre Kiev și Moscova ar putea crește

Al treilea război mondial va izbucni undeva prin 2050 între cele două coaliții (americano-europeană și turco-japoneză).

„Războiul va începe cu un atac secret coordonat al forțelor japoneze și turcești împotriva Statelor Unite și a aliaților săi. Conflictul va avea forma unui război restrâns și va fi o situație foarte diferită de un război precum cel de-Al Doilea Război Mondial din secolul XX. Statele Unite și aliații lor vor câștiga”, mai credea analistul.

În paranteză fie spus, potrivit lui Friedman, România va anexa Moldova, iar Statele Unite vor înfrunta Mexicul în a doua jumătate a secolului XXI.

În ceea ce privește Ucraina, într-un interviu din 2016, Friedman a prezis că tensiunile dintre Kiev și Moscova ar putea crește. “Rusia speră că Statele Unite își vor pierde răbdarea și vor cădea de acord asupra unei soluții. Între timp, Statele Unite consideră că o Rusie limitată economic va da faliment dacă va continua să aștepte. Niciuna dintre părți nu este absolut sigură de capacitatea sa de a câştiga în Ucraina, deci retorica va deveni mai intensă”, a spus el.

Statele Unite vor lua o poziție mai combativă

Într-un articol scris după alegerea lui Biden, expertul a prezis că „Statele Unite vor lua o poziție mai combativă în relaţia cu Rusia care invadează vecinătatea ei imediată (Caucazul de Sud, Belarus, Ucraina)”.

Perspectiva lui Friedman din 2009 cu privire la sfera de influență a Turciei pare să aibă relevanţă în ceea ce privește extinderea influenței turcești în Orientul Mijlociu. Însă până acum situația pentru Turcia s-a deteriorat. Împotriva ei s-a creat o alianță puternică între Egipt și Arabia Saudită. Turcii au o relație vădit ostilă cu președintele sirian Bashar al-Assad. În același timp, turcii nu au reușit să preia controlul asupra majorității Siriei. Dar kurzii, faţă de care Erdogan are o atitudine ostilă, și-au consolidat semnificativ pozițiile în Siria și Irak.

Turcii încearcă să câștige influență în Libia, ajutând una dintre părți să rămână la putere. Dar situația de acolo este foarte incertă. Printre succesele Turciei se numără războiul din Karabah, care a fost câștigat de Azerbaidjan. Dar, din nou, victoria nu este definitivă, deoarece azerii nu s-au mai întors în cea mai mare parte a Karabahului, iar forțele ruseşti de menținere a păcii au invadat regiunea transcaucaziană.

Friedman a avut dreptate însă în privinţa deteriorării relațiilor dintre Turcia și Statele Unite.

Dar, în general, imaginea geopolitică pentru Turcia în regiune nu este deloc roz.

Atitudinea lui Erdogan

Întrebarea care se pune este de ce Turcia promovează din nou tema reînvierii Imperiului Otoman. „Când un subiect coincide cu tendinţa aprobată de autorități, sunt citate și surse americane. O astfel de abordare a subiectului, ca în cazul hărţii lui Friedman, este în concordanță cu susţinerile Ankarei că va restabili influența sa asupra întregului fost Imperiu Otoman, ceea ce ajută autoritățile să-şi mențină și să-şi mărească electoratul. Deși tocmai asta se constată în culise, Turcia nu este pregătită pentru un conflict deschis cu Rusia sau Ucraina. Dar în viitor, cartea Crimeii poate fi jucată în continuare, în funcție de relațiile cu Rusia”, susţine analistul politic turc Mustafa Karaçay.

Erdogan nu a vorbit niciodată cu fermitate despre „Crimeea turcească”, dar elitele conducătoare discută problema „recâştigării pământurilor otomane” ca element de atragere și păstrare a electoratului.

Erdogan încearcă să facă echilibristică între Ucraina și Rusia

Desigur, președintele turc ar dori să „revină în Crimeea”, la fel ca naționaliștii turci cu care cochetează. Între timp, Erdogan încearcă să facă echilibristică între Ucraina și Rusia, apărându-și interesele în regiune. El repetă în continuu că „Turcia nu recunoaște anexarea, dar acestea sunt doar cuvinte și nu implică sancțiuni împotriva Rusiei”, spune Yunus Erdogdu, un jurnalist turc care locuiește în Ucraina şi lucrează pentru agenția de știri Strana. Potrivit lui Erdogdu, problema Crimeii este exploatată acum de naționaliștii turci.

Pe de altă parte, este important ca Erdogan să arate sprijin pentru tătarii din Crimeea, care sunt a doua cea mai mare minoritate etnică din Turcia, după kurzi. În același timp, Turcia cooperează cu Rusia (cumpără sisteme de apărare antiaeriană S-400 din Rusia, construiește o centrală nucleară etc.).

„Prin urmare, nu se va pune problema întoarcerii Crimeii la Turcia”, consideră comentatorul politic Oğuz Çelikkol.

Rusia a reacționat faţă de etalarea hărții respective la televiziunile din Turcia

Rusia a reacționat faţă de etalarea hărții respective la televiziunile din Turcia. “Visele cu privire la un Nou Imperiu Otoman nu se vor împlini, dar sunt foarte elocvente: forțele naționalismului sunt puternice în Turcia. Se spune că visele nu sunt dăunătoare”, a scris senatorul Alexei Puşkov pe Facebook.

Dinspre Ucraina nu există încă nicio reacție. Chiar dacă este ciudat, nu am văzut nici chemarea ambasadorului Turciei, nici poziții furioase din partea patrioților ucraineni.

Și există o explicație pentru acest lucru: Kievul colaborează îndeaproape cu Ankara. Zelenski s-a întâlnit cu Erdogan de trei ori de la alegerea sa. Ucraina cumpără avioane din Turcia și, de asemenea, și-a intensificat represiunea împotriva disidenților turci care se ascund în țară de regimul Erdogan.

În privinţa Crimeii, Erdogan a declarat încă o dată că nu va recunoaște anexarea acesteia și a promis că îi va ajuta pe tătarii din Crimeea. El și Zelenski au fost de acord să înființeze un fel de „platformă a Crimeii” pentru a restitui peninsula Ucrainei, fără a se spune însă cum vor ajuta turcii în această privinţă.