De la începutul lui mai, România a produs de două ori mai multe gaze decât a consumat. Chiar dacă sună incredibil, afirmația este susținută de datele Transgaz, potrivit cărora aproximativ jumătate din producția realizată de la începutul lunii mai a mers în depozite pentru perioada de iarnă. Este un fenomen care va dura, cel mai probabil, pe toată perioada călduroasă, cu unele oscilații și care revine periodic, în ultimii ani. Aceasta se întâmplă pentru că în România nu mai există industrii consumatoare de gaz, iar consumul industrial a ajuns la un minim istoric.

Practic, în luna mai, firmele au consumat cât populația, deși, tradițional, diferența dintre cele două categorii era de la simplu la dublu. Concret, spun datele Transgaz, populația consumă în jur de 100.000 Mwh pe zi, de patru ori mai puțin decât în perioada rece, iar firmele se apropie de 110.000 Mwh. În același timp, producția zilnică depășește 270.000 Mwh. Interesant este că stocurile de gaze care se formează în această perioadă nu pot fi folosite decât până la 1 noiembrie, ceea ce înseamnă că nu există avantaje pentru perioada de iarnă. De partea cealaltă, scăderea consumului industrial va determina cei doi producători (Romgaz și Petrom) să își reducă producția pentru a o crește iar atunci când consumul populației ca exploda. Astfel de oscilații pot deveni periculoase pentru sistemul de tranport al Transgaz.

Cu toate acestea, în mod paradoxal, gazul rusesc, venit prin Bursa Austriacă, este mai ieftin decât cel românesc (chiar și în perioadele excedentare). Din acest motiv, deși producem de două ori mai mult decât consumăm, sunt companii care iau gaz din import.

Concret, preţul de bursă local al gazului a scăzut, odată cu vremea caldă şi cu sfârșitul ciclului de extracţie din depozite – 1 aprilie 2019. Potrivit datelor Bursei Române de Mărfuri, acum se fac tranzacţii la 78- 80 de lei/MWh, corespunzător unei scăderi de peste 20% faţă de în urmă cu două luni, când preţul de piaţă era
cel puţin 100 de lei/MWh (fără a socoti tariful de depozitare).

Din import este încă și mai ieftin.. Cotațiile de piață la zi de la Baumgarten, Viena, arată tranzacții efectuate la 16 – 16,5 euro euro/MWh, adică până la 73-75 de lei/MWh, deci sub nivelul din România, incluzând și transportul. Din acest motiv, importurile au ajuns să reprezinte circa 15-20% comparativ cu producția internă, deși producția internă singură este excedentară. Un paradox românesc destuld e greu de explicat.

Te-ar putea interesa și: