Conținutul programului pornește de la practici de conștientizare, de mindfulness, care să îi ajute să facă alegeri cu intenție și atenție, ne spune Dana Dobrescu care răspunde și intrebărilor Capital.
Dana Dobrescu: Până în prezent am avut un dialog cu aproape 50.000 de adolescenți
Capital: ”Gustă cu atenție – bucură-te de moment!” – un titlu foarte inspirat pentru un program adresat tinerilor. Care este obiectivul programului?
Dana Dobrescu: Conținutul programului pornește de la practici de conștientizare, de mindfulness, care să îi ajute să facă alegeri cu intenție și atenție. Concret, împreună cu o echipă de mentori, formată din specialiști în nutriție, psihologie, organizare și planificare, mindfulness le oferim tinerilor instrumente practice pe care să le integreze în viața de zi cu zi și care să îi ajute să știe nu doar ce aleg, ci si cum și de ce. Programul nostru este la a cincea ediție și, de la an la an, am extins numărul de orașe, de licee și de elevi participanți în program, astfel încât să ajungem la cât mai mulți tineri.
Până în prezent am avut un dialog cu aproape 50.000 de adolescenți care au dorit să afle mai mult despre cum să aleagă gustările mai responsabil, cum să își planifice mai bine mesele, cum să citească etichetele, să fie atenți la porție, astfel încât să facă alegerile potrivite pentru stilul lor de viață. Având în vedere că studiile arată că educația pentru citirea etichetelor este foarte importantă pentru tineri, avem ca partener fondator Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, care are un rol activ în program. Reprezentanții ANPC ni se alătură în școli și le explică tinerilor ce este important să urmărească atunci când aleg un produs de la raft. Aceste seminarii sunt unele dintre cele mai interactive din program, pentru că tinerii au foarte multe întrebări și curiozități.
Îi învățăm de ce e important să aibă obiective personale în ceea ce privește alimentația
C: Care a fost momentul declanșator al programului? Ce v-a convins că e nevoie de intervenție?
D.D: Programul pornește de la realitatea adolescenților. Știm că rata obezității, potrivit datelor Eurostat, se dublează la grupa de vârstă 25 -34, deci intervenția până la 25 de ani este extrem de importantă. De asemenea, știm că tinerii înlocuiesc din ce în ce mai mult gustările cu mesele principale. De exemplu, 60% dintre liceenii din România înscriși în program anul acesta ne-au spus că iau gustări când nu au timp să mănânce din cauza activităților legate de școală, iar 40%, ca urmare a activităților extra-curriculare.
Prin intermediul specialiștilor din program, în dialogul cu adolescenții din cadrul orelor dedicate, le oferim informațiile care să îi ajute să aleagă un aliment, să știe cum să se orienteze în alegeri în funcție de nevoile pe care le au. De exemplu, să identifice dacă au nevoie de energie rapid, dacă simt nevoia să ia o gustare de răsfăț când ies cu prietenii sau au nevoie de o masă bogată nutritiv, care să susțină un efort fizic sau intelectual intens și să știe ce să aleagă echilibrat, conștient. Îi învățăm de ce e important să aibă obiective personale în ce privește alimentația, cum să își planifice ziua, respectiv mesele, astfel încât să adopte comportamente sănătoase, echilibrate pe termen lung.
Unul din doi tineri dorește să știe cum să decidă mai responsabil când alege ce mănâncă
C: Au dat roade minicampaniile în școli? Cu ce concluzii veniți de acolo?
D.D: În ultimele ediții am monitorizat impactul programului și am derulat evaluări calitative și cantitative. Anul acesta, peste 4.300 de elevi ne-au oferit informații despre obiceiurile lor și despre ce ar vrea să afle. Știm că în școală nu au ocazia să afle mai mult despre alegeri alimentare echilibrate, iar aceste informații nu sunt integrate într-o abordare holistică, care să conecteze alimentația cu emoțiile, cu performanța fizică și intelectuală, cu abilitățile de a se organiza, de a planifica. Am aflat că unul din doi tineri dorește să știe cum să decidă mai responsabil când alege și să fie mai conștient când mănâncă. De asemenea, aproape jumătate dintre ei ne-au spus că vor să învețe cum să citească etichetele. Tinerii ne spun că au nevoie de educație alimentară. Vor să știe că își iau informația din surse de încredere, de la specialiști.
Unul dintre cei mai buni indicatori vine din numărul mare de solicitări din partea școlilor de a se înscrie în program, an de an. Avem o capacitate limitată a programului, pe care am extins-o aproape exponențial în primii ani, pentru a putea ajunge la cât mai mulți elevi. În plus, an de an extindem cu 20% capacitatea peste planul inițial, pentru a face loc mai multor elevi, mai multor școli. Interesul pentru alimentație sănătoasă este mare, tinerii vor să învețe, important este să le oferim informația într-un format accesibil, atractiv, pornind de la realitatea lor. De aici vine și succesul programului
Baza programului: 5 licee
C: Ați reușit să formați formatori pentru o viață mai sănătoasă. Cum? Ce așteptări aveți de la aceștia?
D.D: Formarea formatorilor este un pas natural în evoluția programului. Am pornit ”Gustă cu atenție. Bucură-te de moment” cu un program pilot, care reprezintă baza programului, cu 5 licee. O parte dintre acestea, cum sunt Liceul Teoretic Dante Alighieri, Colegiul Național Ion Creangă și Liceul Teoretic Decebal, cu sprijinul Inspectoratului Școlar al Municipiului București, sunt parteneri an de an în program și ne-au ajutat să dezvoltăm și să rafinăm mesajele, pentru a fi cât mai mult adaptate nevoilor și realității tinerilor.
Având în vedere, cum menționam, interesul față de program și nevoia și interesul elevilor de a afla mai mult, am lansat componenta de formare a formatorilor, cu profesorii din licee, pentru a ajunge la cât mai mulți elevi la nivel național. Formarea este în curs de desfășurare, avem deja 150 de cadre didactice în prima etapă, și se desfășoară în parteneriat cu Casa Corpului Didactic București. Astfel, profesorii pot ei înșiși să aibă un dialog aplicat la clasă, la orele de dirigenție, pot adapta mesajele în funcție de specificul și nevoile elevilor, pot participa activ la a-i ajuta pe tineri să facă alegeri conștiente.
Nu venim cu reguli, cu interdicții, cu restricții
C: Cum transformăm gustările frecvente dintr-un obicei automat într-unul conștient și echilibrat?
D.D: Programul este construit în jurul mesajelor pozitive. Nu venim cu reguli, cu interdicții, cu restricții. Din studiile noastre, reiese că obiceiul de a lua gustări este în creștere, dar, pe de altă parte, știm că oamenii își doresc să savureze gustările, să se bucure de acestea fără vină. Instrumentele noastre îi ajută să consume gustările conștient, să se bucure de gustarea pe care o iau. Pornim de la sfaturi foarte simple, cum ar fi să facă din momentul mesei unul distinct, să nu aibă alte activități în timp ce mănâncă, să fie atenți la textură, miros, să se întrebe nu doar ce aleg, ci și de ce aleg – dacă le e foame sau e doar o nevoie emoțională, să fie atenți la porție, să urmărească dacă s-au săturat și să se oprească la timp.
Dar vorbim, cu mesaje adaptate tinerilor, și despre cum funcționează creierul, ce ne oprește atunci când vrem să schimbăm un obicei, cum să lucrăm cu gândurile noastre, cu emoțiile, cu impulsurile, cu ambivalența și rezistența, pentru a vedea rezultate.
Obiectivul nostru este să ajungem la cât mai mulți tineri
C: Este acest program considerat închis sau mergeți mai departe? Dacă e închis, pregătiți altceva pe aceeași linie?
D.D: Programul este aflat la a cincea ediție și am închis o etapă, deschizând în acest an una nouă, mai avansată. Anul acesta am continuat abordarea de bază, mergând cu specialiștii în școli, având dialog cu elevii. Am ajuns la aproape 19.000 de elevi din 62 de licee. Dar am amplificat impactul începând formarea formatorilor în parteneriat cu cadrele didactice. Am lansat podcastul ”Gustă cu atenție. Bucură-te de moment” adresat tinerilor, moderat de Vero Căliman, idolul din copilăria tinerilor de azi, un model de echilibru.
Vero Căliman intră în dialog cu tineri, specialiști, celebrități, persoane publice care să îi inspire pe tineri să aibă o relație mai echilibrată cu ei înșiși, în primul rând. Anul acesta am dezvoltat chestionarul anual de evaluare din program și am început o cercetare dedicată prin care să studiem schimbarea obiceiurilor alimentare la tineri, împreună cu Centrul de Management din cadrul SNSPA. De asemenea, pregătim noi parteneriate strategice. Obiectivul nostru este să ajungem la cât mai mulți tineri și, mai departe, la publicul general cu mesajele legate de importanța mâncatului conștient. Așadar, programul are un potențial de dezvoltare extraordinar.
Generaţiile Z şi Millennials sunt mult mai înclinate să aleagă gustări
C: Ce concluzii împărtășiti acum despre mâncatul pe ”generații”?
D.D: Compania Mondelez derulează în fiecare an sondajul ”State of Snacking” urmărind evoluția tendințelor de consum în funcție de generații. Vedem un consum crescut de gustări în rândul generațiilor tinere, un interes mai mare față de ingrediente sustenabile, față de consumul conștient. Generaţiile mai tinere sunt mai predispuse să vadă gustările ca formă de grijă faţă de propria persoană. Generaţiile Z şi Millennials sunt mult mai înclinate să aleagă gustări pentru a-şi îmbunătăţi starea de spirit, pentru a găsi confort şi pentru a gestiona stresul.
Mindfulness este o tehnică extrem de importantă pentru tineri. În cadrul Generației Z, 49% consideră că meditația sau alte tehnici de mindfulness sunt un aspect important al sănătății. Atenția la porții îi poate ajuta să personalizeze experiența gustărilor și majoritatea ne spun că apreciază mai mult gustările când sunt savurate conștient.
C: Să încheiem cu o speranță? Se vede luminița de la capătul tunelului?
D.D: Educatia nutrițională nu e doar o lectie, e un antrenament pentru viață. Tânăra generație este deschisă la dialog. Este deschisă să afle informații, să le aplice. Tinerii vor să se dezvolte personal, sunt curioși și motivați. Trebuie să venim înspre ei cu inspirație, nu cu reguli, cu instrumente adaptate stilului lor de viață, nu cu prelegeri. Găsim în școli multe cadre didactice deschise să ne sprijine în dialogul cu elevii. Partenerii noștri din program și mentorii sunt implicați activ în a avea un program din ce în ce mai bun, mai eficient, an de an.
Speranța nu e un ideal abstract. O vedem zi de zi în ochii tinerilor care întreabă, care testează, care învață să aleagă cu intenție.
