Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, avertizează asupra riscurilor economice cauzate de instabilitatea politică. Potrivit acestuia, lipsa de decizie la nivel politic pune presiune pe cursul valutar și pe dobânzi. Într-un context marcat de incertitudini, economia românească devine tot mai vulnerabilă.
Dan Suciu: Instabilitatea politică apasă greu pe economie
Într-o intervenție televizată la postul B1 TV, Dan Suciu a adus în prim-plan vulnerabilitățile economiei românești accentuate de turbulențele din scena politică.
Oficialul BNR a subliniat că instabilitatea și lipsa de coerență decizională sporesc presiunea asupra cursului valutar și a dobânzilor.
Aceste dificultăți se suprapun peste probleme structurale, precum deficitul bugetar major, care rămâne nerezolvat. În lipsa unor măsuri concrete, piețele financiare reacționează negativ, amplificând riscurile pentru economie.
BNR încearcă să limiteze efectele negative
Dan Suciu a afirmat că, deși nu este vorba de „eforturi colosale”, instituțiile din România, inclusiv BNR și Ministerul de Finanțe, depun eforturi pentru a gestiona contextul complicat.
„Nu știu dacă sunt eforturi colosale, dar sunt eforturi pe care instituțiile din România le fac, BNR le face, am văzut și Ministerul de Finanțe cu o interpretare destul de… cu adevărat realistă a situației. E o presiune valutară, o presiune pe curs, care se manifest de ceva vreme, iar în această perioadă e ceva mai acută, pentru că au apărut elemente noi”, a declarat purtătorul de cuvânt al BNR.
Deși impactul unei deprecieri recente nu este considerat major din punct de vedere financiar, BNR este conștientă de pragurile psihologice pe care acestea le pot depăși în percepția publicului și a investitorilor.
Incertitudinile se acumulează, piețele reacționează
Potrivit lui Suciu, slăbiciunile fundamentale ale economiei românești, cum ar fi lipsa unei soluții clare pentru deficitul bugetar, sunt agravate de contextul politic tensionat.
„Dincolo de elementele fundamentale care au caracterizat slăbiciunile economiei românești – și aici mă refer la un deficit bugetar mai ales, la care nu s-a găsit soluție – au apărut aceste tensiuni politice și aceste elemente de nesiguranță și instabilitate. Piețelor nu le place această instabilitate, ele reacționează imediat când există fundamente slabe și incertitudini și câte incertitudini avem noi acum nici nu vreau să le enumăr”, a spus acesta.
Incapacitatea autorităților de a oferi predictibilitate în deciziile economice alimentează neîncrederea, fapt care duce la reacții rapide și uneori disproporționate ale piețelor.
„În consecință, ceea ce încercăm să facem e să temperăm excesele și temperăm excesele. Ieri am avut o depreciere de două puncte procentuale, iar în termeni financiari nu e o depreciere mare, dar înțelegem, sigur că da, că am depășit un prag psihologic. Pe de altă parte, în România am reușit să nu avem deprecieri de două puncte procentuale cum au fost în alte țări la modul curent, pentru că am avut o cu totul altă situație de gestionat și BNR a reușit s-o gestioneze”, a mai spus Suciu.
România, tot mai departe de stabilitatea economică de altădată
Purtătorul de cuvânt al BNR a atras atenția asupra faptului că România a ieșit din paradigma de stabilitate financiară care caracteriza anii trecuți.
„Nu mai suntem în acea paradigmă de stabilitate și de intrări de valută pe care le-am avut până acum. Până vom ajunge într-o situație de stabilitate politică și mai ales de predictibilitate politică în ce înseamnă deciziile pe care le vor lua autoritățile din România, dincolo de BNR, riscăm să avem această evoluție cu dobânzi în creștere și un curs care coboară ușor.
Vom încerca să nu avem creșteri mari în ce înseamnă dobânzile și să nu avem creșteri mari în ceea ce privește cursul, dar direcția este aceasta, în condițiile de instabilitate și lipsă de decizie politică relevantă”, a precizat Suciu.
Până la redobândirea unui cadru politic stabil și a unei direcții clare în ceea ce privește deciziile economice, riscurile rămân ridicate.
Oficialul subliniază că BNR va face tot posibilul să limiteze creșterea dobânzilor și deprecierea leului, dar „direcția este aceasta” în lipsa unor măsuri ferme din partea autorităților politice.
