Unul dintre cei mai cunoscuți analiști politici, Dan Andronic, comentează una dintre cele mai fierbinți teme ale momentului: pensionarea magistraților. Într-un material de analiză, acesta arată că o modificare legislativă aparent tehnică s-a transformat într-un conflict major între puterile statului. „Pensionarea magistraților, de fapt o nouă încercare de modificarea legislației, a stârnit un nou val de proteste. Pro și Contra”, scrie jurnalistul. El susține că Executivul încearcă să răspundă cerințelor europene și să uniformizeze sistemul, dar lipsa de dialog și de strategie alimentează tensiunea.
Dan Andronic: Reforma pensiilor, miza majoră a guvernării
Potrivit analizei semnate de Dan Andronic pe EVZ, Guvernul își propune să îmbine principiile de justiție socială cu cerințele financiare europene. Ministrul Justiției a explicat că schimbările vizează jaloanele Planului Național de Redresare și Reziliență și urmăresc uniformizarea vârstei de pensionare în întreg sistemul public.
„Asumare marcată printr-un jalon al PNRR. Având ca obiectiv principal uniformizarea vârstei de pensionare în întreg sistemul public”, notează Andronic.
În opinia acestuia, colaborarea între instituții este esențială, deoarece numai printr-un dialog constant și o coordonare corectă între puterile statului pot fi evitate blocajele, pot fi implementate politici coerente și poate fi asigurată stabilitatea necesară pentru a trece peste crize.
„Eu cred că o adevărată propunere trebuie să combine echilibrul și cooperarea loială între puterile Statului, pentru a scoate țara din impas”, arată analistul.
El subliniază însă că lipsa unei viziuni pe termen lung a dus la o criză prelungită. De mai mulți ani, magistrații au speculat lacune legislative în ceea ce privește salarizarea și pensiile, iar Guvernul a răspuns cu proiecte rapide și retorică dură.
„Să o spunem limpede din start: suntem într-o criză generată de o lipsă de strategie și dialog. De mai mulți ani, în disputa pe salarizare și pensii din justiție, magistrații au împins limitele și au speculat hibele normative. Iar Guvernul a răspuns prin forță, prin proiecte precipitate și retorică moralizatoare”, mai spune jurnalistul în analiza sa.
Tensiuni majore între Guvern și sistemul judiciar: încrederea se erodează rapid
Pentru Dan Andronic, cel mai mare pericol nu este impactul financiar imediat, ci degradarea încrederii între puterile statului.
„Din ciocnirea aceasta nu rezultă, deocamdată, niciun câștig bugetar măsurabil. În schimb, se pierde capitalul cel mai greu de construit: încrederea dintre puterea judecătorească și Executiv, sudată cu greu în mai bine de un deceniu și risipită în câteva săptămâni”, scrie jurnalistul.
Andronic avertizează că independența justiției nu poate fi invocată pentru escaladări continue, așa cum nici majoritățile guvernamentale nu pot rescrie reguli la cald.
„Independența justiției nu este o licență pentru escaladare continuă, după cum legitimitatea electorală nu e cec în alb pentru rescrierea regulilor „la cald””, explică el.
În lipsa unui dialog tehnic bazat pe date, dezbaterea s-a transformat într-o confruntare simbolică. „Privilegii” versus „tăieri” a devenit formula dominantă, în timp ce cifrele și analizele au fost împinse în plan secund.
România are imaginea unui stat blocat
Un alt punct sensibil identificat de jurnalist este slăbirea comunicării între instituțiile-cheie, fenomen care duce la lipsă de coordonare, suspiciuni reciproce și blocaje administrative ce afectează întregul sistem.
„Mai grav decât zgomotul este însă pierderea „canalului scurt”: firul tehnic dintre MJ, Finanțe, CSM, instanțe. Fără el, fiecare virgulă legislativă devine suspiciune, iar fiecare ajustare — pretext de blocaj”, avertizează Andronic.
Consecințele se văd rapid: dosare întârziate, planificare bugetară incertă, iar capitalul politic se erodează. În exterior, mesajul transmis este unul negativ.
„Semnalul transmis în exterior este exact cel de care România nu are nevoie: stat nefuncțional, cu reguli care se schimbă pe repede-înainte și se contestă imediat”, punctează analistul.
Și mediul de afaceri resimte efectele instabilității, deoarece lipsa unor reguli clare și predictibile îi determină pe investitori să fie mai prudenți, să amâne decizii și să reevalueze costurile și riscurile asociate pieței românești.
„Un conflict prelungit între puteri pe o politică atât de bazală precum remunerația publică ridică discret prima de risc: nimeni nu închide fabrica mâine, dar toată lumea reevaluează costul României”, explică Andronic.
Dan Andronic: La pensionarea oricui, regulile trebuie stabilite pe o traiectorie previzibilă
În materialul semnat de Dan Andronic, soluția propusă este clară: schimbarea metodei, prin renunțarea la confruntări și trecerea la un proces structurat, bazat pe dialog, planificare și reguli previzibile care să restabilească echilibrul între instituții și să reducă tensiunile actuale.
„Avem nevoie de un armistițiu al declarațiilor și de un calendar public, urmat de un grup mixt, cu mandat clar, care să cartografieze inechitățile din grile, să modeleze actuarial scenariile de pensionare și să publice, cu ipoteze transparente, impactul bugetar — atât pe cash, cât și pe angajamente viitoare”, notează acesta.
Pentru pensii, el propune reguli clare, aplicate gradual și predictibil, cu etape bine definite, contributivitate mărită și stabilitate legislativă, astfel încât modificările să nu creeze dezechilibre și să ofere transparență întregului sistem.
„La pensionarea oricui, regulile trebuie stabilite pe o traiectorie previzibilă. Cu contributivitate sporită, vârstă și vechime așezate într-o tranziție de câțiva ani, un plafon inteligibil și o clauză de stabilitate care să interzică noi modificări imediat după adoptare”, scrie Andronic.
Tot în acest context, salarizarea trebuie revizuită și simplificată. „La salarii, grilele trebuie decomprimate, sporurile transparentizate, iar elementele litigioase scoase din baza de calcul a pensiilor, pentru a înceta cercul vicios al excepțiilor perpetue”, subliniază jurnalistul.
Dan Andronic atrage atenția asupra mizei strategice: un stat funcțional, nu o tabără câștigătoare
În final, Dan Andronic atrage atenția asupra mizei strategice, subliniind că disputa privind pensiile magistraților depășește nivelul intern și poate afecta poziția României în plan european, punând în pericol credibilitatea și avantajele câștigate după ridicarea mecanismelor de monitorizare.
„Conflictul privind pensionarea magistraților nu înseamnă doar o bătaie de cap vremelnică. Suntem la un pas să pierdem avantajelor strategice dobândite în plan european. Avantaje venite după atingerea obiectivului ridicării MCV acum trei ani”, avertizează el.
Mesajul de fond este despre echilibru, subliniind că respectul pentru independența judecătorilor și responsabilitatea Guvernului de a menține stabilitatea bugetară trebuie să coexiste, iar soluțiile pot fi găsite doar prin renunțarea la confruntări și prin aplicarea unor metode clare și disciplinate.
„Respectul datorat judecătorilor și datoria Executivului de a ține bugetul în echilibru nu sunt obiective antagonice. Asta dacă renunțăm la logica represaliilor și acceptăm disciplina metodelor”, scrie Andronic.
El avertizează că, fără această schimbare, conflictul va continua să erodeze încrederea publică, subminând relația dintre instituții, destabilizând funcționarea sistemului judiciar și afectând percepția cetățenilor asupra corectitudinii și predictibilității statului.
„Altminteri vom continua să câștigăm bătălii simbolice și să pierdem războiul încrederii. Singurul care, în cele din urmă, se plătește în bani adevărați”, conchide analistul.
