Cum costurile sănătății stingheresc toate economiile și frânează eforturile de reducere a deficitelor, guvernanții și companiile sunt disperați să le reducă fără să-i sacrifice pe cei bolnavi, scrie Newsweek. O soluție ce nu solicită intelectul este să folosim și să plătim doar tratamentele care au efect. Dar dacă majoritatea studiilor medicale greșesc?

De la testele clinice pentru medicamente noi până la genetica de ultimă generație, cercetarea medicală este ciuruită de descoperirile incorecte, afirmă dr. John P.A. Ioannidis, șeful Centrului de Cercetare în Profilaxie de la Universitatea Stanford.

O privire aruncată online peste jurnalele medicale arată că studii cândva mult trâmbițate se prăvălesc unul după altul. Un studiu recent  a conchis că nu există dovezi clare că statinele (medicamente ca Lipitor și Crestor) îi ajută pe cei care nu au avut boli de inimă. Studiul, realizat de Cochrane Collaboration, un consorțiu global de experți în biomedicină, s-a bazat pe evaluarea a 14 teste individuale realizate pe 34.272 de pacienți. Costul statinelor: peste 20 mld. dolari pe an, din care jumătate s-ar putea să nu fie necesar (Pfizer, producătorul Lipitor, răspunde parțial, indicând că „gestionarea factorilor de risc la bolile cardiovasculare este complicată“).

De asemenea, o comisie a Institutului de Medicină de pe lângă Academia Americană de Științe a ajuns la concluzia că este inutil să faci un test de sânge pentru vitamina D: aproape toată lumea are suficient D pentru sănătatea oaselor (20 nanograme pe mililitru) fără să ia suplimente sau pilule cu calciu. Costul vitaminelor D: 425 mil. dolari pe an.

Alte două cercetări din 1993 au conchis că vitamina E previne bolile cardiovasculare; această pretenție a fost dată peste cap de două experimente mai riguroase, din 1996 și 2000.
Un studiu din 1996, ce trăgea concluzia că terapia cu estrogen reduce riscul de Alzheimer la femeile în vârstă, a fost răsturnat în 2004.

Numeroase cercetări ce afirmau că popularele antidepresive funcționează prin modificarea proprietăților chimice ale creierului sunt acum contrazise (medicamentele ajută depresia blândă și moderată, atunci când o fac, prin efectul placebo), așa cum au fost și pretențiile privind faptul că detectarea rapidă a cancerului (prin, să spunem, testul PSA) salvează vieți invariabil. Și lista continuă.

Eșecurile statistice îmbolnăvesc și epidemiologia, domeniu în care cercetătorii caută legături între sănătate și mediu, inclusiv cum se comportă oamenii și ce mănâncă. Un studiu ar putea chestiona dacă băutul cafelei crește riscul de dureri în extremități, dureri de cap, de vezică biliară sau sute de alte boli. „Atunci când faci mii de teste, statistica spune că vei avea câțiva învingători falși“, explică Ioannidis. Companiile farmaceutice câștigă ”o groază din asemenea statistici riscante”. Testând un medicament aprobat pentru alte utilizări, ei obțin rezultate norocoase, „iar doctorii le folosesc ca fundament pentru a prescrie medicamentul pentru această nouă utilizare. Cred că e o greșeală“.

Desigur, nu toate opiniile generale despre sănătate sunt greșite. Fumatul ucide, obezitatea morbidă sau slăbiciunea gravă îți scurtează viața, carnea procesată crește riscul de a face unele tipuri de cancer, iar controlul tensiunii arteriale reduce riscul de infarct. Concluzia pentru consumatori: e mult mai probabil ca opiniile medicale ce au trecut testul timpului – și teste mari, aleatorii, controlate – să fie mai corecte decât ultimele știri despre câte un singur aliment sau medicament.

Te-ar putea interesa și: