Cutremur total în Germania! Vestea cumplită despre cea mai mare economie din Europa
SURSA FOTO: Dreamstime
Războiul din Ucraina a declanșat o criză care va lovi crunt Europa. Decizia Moscovei privind livrările de gaz rusești are și ea un rol esențial în acest sens, în special în cazul țărilor precum Germania.
Războiul din Ucraina a pus lumea pe jar, însă ce este mai rău de abia acum va urma, iar Germania este una dintre țările căreia îi va fi cel mai dificil să evite o criză fără precedent.
Un organism industrial citat de Reuters avertizează că în cazul în care Rusia va opri complet livrările de gaze, Germania se va confrunta cu o recesiune. De cealaltă parte, Suedia a luat măsuri din timp și s-a alăturat țărilor care au elaborat planuri de urgență pentru a face față crizei energetice.
Menționăm faptul că până la momentul actual țările membre ale Uniunii Europene, de la Marea Baltică, în nord, până la coasta Adriaticii, în sud, au conturat măsuri pentru a face față unei crize de aprovizionare după invazia Rusiei în Ucraina, luând în calcul acest scenariu pesimist odată cu sancțiunile impuse.
Înainte de invazia declanșată în Ucraina, Uniunea Europeană se baza pe 40% din necesarul său de gaze, din Rusia. Germania în schimb se baza pe 55%, iar din acest motiv, problemele sunt și mai grave.
Cum vor să evite țările membre ale UE o criză energetică?
În tot acest timp, însă, prețurile continuă să crească, iar inflația devine din ce în ce mai mare. Acest lucru este confirmat și de Asociația industrială germană BDI, care în cursul zilei de marți și-a redus prognoza de creștere economică pentru 2022 la 1,5%, revizuind-o în scădere de la 3,5% cât se aștepta înainte de război.
Totodată, sursa citată a precizat și că în cazul unei opriri definitive a livrărilor de gaze rusești, recesiunea ar fi inevitabilă. Totuși, la fel ca și Italia, Danemarca sau Austria, Germania a activat și ea prima etapă de avertizare timpurie din planul său în trei etape pentru a face față unei crize de aprovizionare cu gaze.
Autoritatea germană de reglementare a gazelor, Bundesnetzagentur, a dezvăluit detaliile unui nou sistem de licitație care va începe în următoarele săptămâni pentru a încuraja producătorii să consume mai puțin.
Pe de altă parte, reglementatorul a declarat că nu este momentul să declare o urgență totală, sau a treia etapă a planului său de criză, care ar urma ca țara să raționalizeze gazul pentru industrie pentru a proteja serviciile vitale și gospodăriile.
Menționăm faptul că în cursul zilei de marți, prețul gazelor pentru Europa se tranzacționa în jurul a 123 de Euro, adică echivalentul a 130 de dolari pe megawatt oră (MWh), sub vârful din acest an de 335 de euro, dar în continuare cu peste 300% mai mare decât în urmă cu un an.
Europa caută noi livrări de gaze
În acest sens, Europa face eforturi uriașe și caută mai multe livrări prin conducte de la proprii producători, cum ar fi Norvegia, și de la alte state, cum ar fi Azerbaidjanul.
Referitor la situația Suediei, deși țara utilizează un număr destul de mic de gaz, aceasta s-a alăturat totuși marți, celorlalte țări, declanșând prima etapă a planului său de combatere a crizei energetice.
Decizia Suediei vine după ce agenția de stat pentru energie a declarat că aprovizionarea a rămas robustă, dar mișcarea sa a semnalat „actorilor din industrie și consumatorilor de gaze conectați la rețeaua de gaze din vestul Suediei, că piața gazelor este tensionată și că ar putea apărea o situație de deteriorare a aprovizionării cu gaze„.
Spre deosebire de restul țărilor europene, în Suedia gazul a reprezentat doar 3% din consumul de energie în 2020. Totodată, gazul depinde de aprovizionarea cu gaze prin conducte din Danemarca, unde instalațiile de stocare sunt acum 75% pline. Danemarca la rândul ei a activat încă de luni prima etapă a planului său de urgență.
Totul a început la 17 ani când am început facultatea de Psihosociologie. Mi-am dorit întotdeauna să le ofer celor din jur o claritate mai mare a lucrurilor care îi înconjoară, însă odată cu finalizarea studiilor mi-am dat seama că nu mă pot adresa unui număr atât de mare de persoane. Tocmai din acest motiv, am început programul de masterat din cadrul Facultății de Jurnalism, specializarea Managementul Instituțiilor Mass-media, loc unde am învățat cum să mă adresez unui număr mai mare de persoane și totodată cum să mă fac și auzită. Primul meu job a fost în cadrul publicației România Liberă, unde am lucrat în perioada programului de master timp de doi ani de zile. Aici m-am putut dezvolta, am putut scrie articole psihologice și nu numai. A fost ce mi-am dorit până la un momendat. A urmat apoi agenția de presă PS NEWS, iar în final am ajuns la Capital, un loc unde, spre deosebire de celelalte publicații pot fi abordate mai multe subiecte, de la mondene, lifestyle, până la politică și economică, lucru care mi-a lărgit orizonturile. Mă consider o persoană activă și dornică de noutate. Una dintre cele mai mari pasiuni ale mele este Kiteboarding-ul, un sport care antrenează atât psihicul cât și fizicul, un sport care mă ajută să creez să mă inspir și de asemenea, îmi dă vibrația pozitivă de care am nevoie. Pe lângă sporturile acvatice, am o pasiune și pentru domeniul auto, motiv pentru care, cele mai multe vacanțe din copilărie le-am petrecut în atelierul tatălui meu, învățând și ajutându-l cu tot ce avea nevoie. Viața însă, mi-a pregătit alte surprize plăcute.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





