Ungurul Viktor Orbán, polonezul Jaroslaw Kaczynski și turcul Recep Erdogan au fost din nou amintiți săptămâna aceasta ca fiind trei dintre marile amenințări la adresa continuității UE. Raportul dat publicităţii acum de Comisia Europeană asupra situației statului de drept în țările membre îi evidențiază pe primii doi. Criza din Libia îl aduce din nou în scenă pe cel de-al treilea. Cu toţii fac parte din îngrijorările zilnice ale celor care doresc să construiască o Europă unită, bazată pe valorile democrației, toleranței și cooperării.

Viktor Orban: manipulare, abuz de putere, suspiciuni de corupţie şi lista continuă

Raportul confirmă ceea ce se știa deja despre prim-ministrul ungar. Orbán manipulează opinia publică din țara sa, abuzează de putere pentru a reduce la maxim câmpul de acțiune al adversarilor săi și atacă libertatea presei, activitatea societății civile și autonomia academică. Suspiciunile de corupție în atribuirea contractelor publice unor companii legate de oamenii săi și de partidul aflat la putere se bazează pe indicii foarte puternice, se arată în materialul din Diário de Notícias.

Pentru a condimenta și mai mult un amestec nu prea democratic și foarte opac, acum au fost făcute publice acuzații cu privire la folosirea de către serviciile secrete a aplicației informatice Pegasus pentru a spiona ziariştii și alții care se opun guvernării sale proaste. Sunt toate acestea, și nu doar noua lege legată de homosexualitate. Dar omul este viclean. Reduce conflictul cu Bruxelles-ul la o dimensiune care nici măcar nu este în joc – protecția copiilor și a adolescenților. Și apoi anunță că va avea loc un referendum național pe acest subiect, cu siguranță trunchiat în felul său.

Partidul aflat la guvernare în Polonia ignoră Bruxelles-ul ori de câte ori miroase a critică

Combaterea corupției și lupta pentru buna funcționare a justiției, în special pentru independența sa, sunt două aspecte fundamentale ale proiectului european. Chestiunea justiției a făcut ca Polonia să apară cu litere îngroşate în raportul menționat mai sus. Partidul aflat acum la guvernare, impropriu denumit Lege și Justiție (PiS), condus de ultraconservatorul Kaczynski, a făcut totul pentru a-i subjuga pe magistrați faţă de puterea politică și pentru a ignora Bruxelles-ul ori de câte ori miroase a critică.

Astfel, președintele Curţii Supreme, numit de PiS, nu dorește să recunoască primatul și autoritatea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Comisia Europeană i-a dat termen până la mijlocul lunii august pentru aplicarea a două hotărâri ale tribunalului europene, ceea ce dezvăluie existența unui conflict deschis între Bruxelles și Varșovia.

Politicile urmate de guvernele acestor două țări afectează integritatea Uniunii și deschid ușa pentru ca alții să adopte un comportament similar. Faptul că președinția în acest al doilea semestru este deținută de primul-ministru sloven – un politician confuz, care uneori se uită la Orbán cu oarecare admirație – nu ajută deloc.

Preşedintele Turciei continuă să fie un coşmar

În afara granițelor UE, Erdogan continuă să fie un coșmar. Pe lângă conflictele legate de Grecia și de Cipru, există o prezență turcă în creștere în Libia. Această țară are o importanță strategică enormă, ca punct de plecare pentru imigranții ilegali către Europa. Erdogan stăpânește deja la porțile de trecere din Mediterana de Est. Influența sa în Libia îi va permite să controleze fluxurile pe ruta centrală.

Ca reacție, UE se pregătește să detaşeze o misiune militară în Libia. Principala motivație este de a face concurenţă Turciei la faţa locului. Este o greșeală. Libia este un joc de șah extrem de complicat, în care joacă mai multe țări, inclusiv Rusia. Nu există un proces politic clar, în afară unei promisiuni vage de alegeri la sfârșitul anului.

O misiune militară precum cea plănuită are o mare probabilitate de eșec și de împotmolire fără sfârşit în nisipurile mişcătoare și uscate ale unei țări fragmentate. UE nu poate aproba cu inima uşoară o astfel de intervenție. Între timp, cargourile turceşti continuă să treacă pe sub nasul operațiunii navale și aeriene europene IRINI, care ar fi trebuit să fie folosită pentru a aplica embargoul asupra armelor împotriva beligeranților libieni.

Orbán și ceilalți constituie un pericol real. Dar titlul acestei cronici este evident provocator. Colapsul nu se află la orizont. Cu toate acestea, servește pentru a sublinia că, în aceste chestiuni de valori și de relații externe, UE trebuie să adopte poziții de principiu clare. Problema este să te faci respectat. Respectul este o condiție esențială pentru existenţa unui viitor.

Sursă foto: Dreamstime