Potrivit Politico, este vorba de articolul 7, clauza din tratatul UE. Acesta permite țărilor Uniunii să suspende drepturile de vot ale unei țări membre, printre alte sancțiuni, în cazul în care se constată că încalcă consecvent principiile fundamentale ale UE.

Opțiunea nucleară

Barbara Moens, Jacopo Barigazzi, Clea Caulcutt și Eddy Wax, patru diplomați și oficiali europeni spun că țările UE iau în considerare „opțiunea nucleară”, dacă Ungaria continuă să blocheze noul colac de salvare, de 50 de miliarde de euro, pentru Ucraina. Activarea „opțiunii nucleare” ar fi o mișcare istorică a UE împotriva unuia dintre membrii săi, subliniază Politico.

„Dacă Orbán blochează din nou un acord cu privire la buget și cele 50 de miliarde de euro pentru Ucraina la summitul din februarie, folosirea articolului 7, pentru a priva Ungaria de drepturile de vot, ar putea deveni o opțiune reală”, a declarat un diplomat UE.

Moment critic

Doi factori majori alimentează acest gest al țărilor europene. Primul este că Ucraina are nevoie disperată de banii europeni pentru a-și menține serviciile publice. Asta pentru că cealaltă sursă majoră de finanțare, Statele Unite, este blocată într-o luptă în Congres pentru acordarea unui alt ajutor destinat Kievului.

Al doilea factor este că liderii UE sunt afectați de aplombul Ungariei, în urma ultimei reuniuni a Consiliului European, din decembrie. Acolo Viktor Orbán a blocat cele 50 de miliarde de euro. El aproape a deraiat planurile de începere a negocierilor de aderare la UE pentru Ucraina și Moldova.

„De ce ar trebui să ne facem griji să salvăm fața cuiva?” a spus un alt diplomat UE. „Ar trebui să fim mai puternici.”

Tonul UE s-a schimbat, dar problema rămâne

Deși tonul UE în relația cu Budapesta s-a schimbat, nu toată lumea este dornică să declanșeze un război.

Iar unii lideri au încercat să-l aducă pe Orban pe calea cea bună. În decembrie, președintele francez Emmanuel Macron l-a invitat pe Viktor Orbán la cină, la Paris. Potrivit mai multor diplomați, oficiali francezi au vizitat, discret, Budapesta, în ultimele săptămâni, în încercarea de a redresa legăturile.

Dar diplomații din alte țări pun la îndoială eficacitatea unor astfel de tactici, după ce o vizită de ultim moment la Budapesta a șefului Consiliului European, Charles Michel, în luna noiembrie, nu a reușit să schimbe poziția lui Orbán. Criticii notează că încercările anterioare ale lui Macron de a convinge lideri puternici, mai ales pe președintele rus Vladimir Putin, au eșuat.

Presiune din toate părțile

Viktor Orbán se pregătește pentru o nouă rundă de poker cu liderii UE. El se confruntă și cu presiuni de pe ambele maluri ale Atlanticului, pentru a nu mai bloca aderarea Suediei la NATO.

În ciuda faptului că Orbán l-a asigurat pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că parlamentul ungar va aproba candidatura Suediei cu „prima ocazie posibilă”, parlamentul nu va intra în sesiune decât abia luna viitoare. Președintele său, László Kövér, a respins convocarea unei sesiuni extraordinare pentru aprobarea cererii Suediei.

Președintele Recep Tayyip Erdogan a semnat joi un proiect de lege. Prin acesta aprobă apartenența Suediei la alianța de apărare.

PE a început ofensiva

Contraofensiva europeană contra guvernului Orban a început săptămâna trecută. Atunci Parlamentul European a contestat decizia Comisiei Europene. Era vorba de a dezgheţa în decembrie anul trecut fonduri UE peste 10 miliarde de euro pentru Ungaria.

„Cedarea la șantajul lui Orban trebuie să înceteze chiar acum”, au spus mai mulți eurodeputați, cerând Comisiei și statelor membre să rămână ferme față de premierul ungar.

Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, şi-a justificat decizia de a debloca anumite fonduri pentru Ungaria, explicând că Budapesta a realizat reformele cerute de Bruxelles pentru a întări independenţa sistemului său judiciar.