Cutremur puternic în România. Care e cel mai puțin periculos etaj într-o astfel de situație neprevăzută? Inginerul Radu Sorin Văcăreanu a venit cu explicații importante. El este rector al Universității Tehnice de Construcții București.
Profesorul universitar a vorbit despre posibilitatea ca în România să aibă loc un cutremur major. Foarte multă lume crede că ultimul etaj reduce mult din riscul într-o astfel de situație critică. Inginerul Radu Sorin Văcăreanu a avut, însă, un cu totul alt punct de vedere. În opinia sa, nu mai contează unde locuiești dacă vorbim de un cutremur puternic, cu impact major.
Cutremur puternic și etajul la care stai
Din păcate, în cazul unui colaps parțial sau total șansele de supraviețuire sunt din ce în ce mai mici. Perioada de garanție a structurii de rezistență când vine vorba de imobilele din România este de 50 de ani.
„Ca să fac o glumă tâmpită, dacă stai la ultimul etaj, mori ultimul pentru că vii de sus. Există diferite tipuri de colaps. Există colaps total, există colaps parțial, există colaps de tip «pancakes», când totul cade una peste alta sau se duce pe o parte”, a arătat acesta.
Singura soluție, consolidarea clădirilor
El a explicat că atunci când avem un colaps total sau parțial chiar nu mai contează la ce etaj stai. Declarația a fost făcută de inginerul Radu Sorin Văcăreanu în podcastul moderat de Cristi Priză și Șerban Trâmbițașu.
Radu Sorin Văcăreanu a spus că, în mod natural, structura de rezistență poate să devină mai zveltă când mergi către etajele superioare. Acest lucru este explicat de faptul că ai mai puțin «în cârcă» decât ce este jos”. Singura soluție care poate face diferența este consolidarea clădirilor vulnerabile.
Jumătate din locuințele din România sunt foarte vechi
Cu toate acestea, aproape jumătate din locuințele din România sunt foarte vechi. Ele au ieșit demult din acea perioadă de garanţie a structurii de rezistenţă. Aceasta este de 50 de ani. În prezent, în București, 361 de imobile sunt încadrate în categoria 1 de risc seismic. În aceste condiții, există un mare pericol de prăbușire.
În cadrul unei simulări de seism ISU din 2018, autoritățile au sesizat că cel puțin 3.000 de persoane își pierd viața. În paralel, este posibil să fie 5.000 de răniți. Conform datelor, 40.000 de bucureșteni vor fi fără adăpost. De asemenea, 35.000 de persoane pot rămâne fără curent. Un alt număr de 45.000 vor fi fără apă de niciun fel.
Trebuie spus că la cutremurul din martie 1977 au existat peste 1.500 de morți. Atunci, 33 de clădiri s-au prăbușit.
