Băncile centrale din întreaga lume, inclusiv Rezerva Federală, au majorat agresiv ratele dobânzilor, încercând să încetinească inflația galopantă. Deși aceste politici au ca scop răcirea economiei, nu fac decât să crească riscul unei recesiuni globale, scrie The Conversation. Publicația amintește că, în urmă cu doi ani, la începutul pandemiei, Australia a intrat în recesiune, pentru prima dată în 30 de ani.

Cu toate acestea, notează The Conversation, aceea a fost o recesiune neobișnuită și a fost urmată de performanță economică, perfect sustenabilă, chiar dacă una slabă. Australia a gestionat sectorul de sănătate publică din timpul pandemiei, mai bine decât majoritatea statelor. Asta a însemnat că, deși a fost brusc, colapsul activității economice a fost mai puțin sever decât anticipau factorii de decizie.

Unul dintre cele mai mari programe de sprijin fiscal și monetar din lume

În același timp, Australia a pus în aplicare unul dintre cele mai mari programe de sprijin fiscal și monetar din lume. Ratele dobânzilor au fost stabilite la zero, iar Reserve Bank a folosit instrumente neconvenționale pentru a inunda piețele financiare cu bani.

Transferurile de numerar pentru beneficiarii de ajutoare guvernamentale, în valoare de 38 de miliarde de dolari, au constituit cel mai mare stimulent fiscal din istoria Australiei.

Bani erau, dar nu puteau fi cheltuiți

Gospodăriile și întreprinderile aveau numerar din plin în timpul pandemiei, dar nu aveau unde să-i cheltuiască. O mare parte din aceste cheltuieli au fost pur și simplu amânate. Principalul economist din Australia, profesorul Bruce Preston de la Universitatea din Melbourne, afirma că „astfel am încheiat o asigurare prudentă”.

Dar, odată ce economia s-a redeschis și lumea a revenit la normalitate, prea mulți bani care urmăresc prea puține bunuri și servicii nu puteau avea decât acest final: prețuri mai mari. Situația a fost exacerbată de constrângerile lanțurilor de aprovizionare, unele ca rezultat al opririi și pornirii economiei globale, altele ca urmare a efectului invaziei Ucrainei asupra prețurilor globale ale mărfurilor.

Problema cu inflația tot mai mare este că nu se va rezolva de la sine

Problema cu inflația ridicată este că nu se va rezolva de la sine. Chiar dacă este adevărat că prețurile mai mari reduc veniturile, sufocând cheltuielile și contribuind la reducerea prețurilor, la fel de adevărat este că pot alimenta așteptări inflaționiste mai mari.

În acest fel, inflația se poate întări și mai mult, și, prin urmare, va fi mai greu de oprit. Acesta este motivul pentru care politica monetară (rata dobânzii) și politica fiscală (impozitele guvernamentale și cheltuielile) au fost înăsprite rapid în întreaga lume – pentru a se asigura că un episod temporar de inflație ridicată nu devine înrădăcinată. Se pare că acest lucru s-a întâmplat deja în Statele Unite, Regatul Unit și Europa.

Recesiune sau nu, este clar că vor urma câțiva ani răi

Nimic nu e mai rău pentru veniturile și standardele de trai ale oamenilor decât o inflație ridicată. Argentinienii și turcii pot spune până unde se poate scufunda puterea de cumpărare. Recesiune sau nu, este clar că vor urma câțiva ani răi.

Un lucru care se știe este că o creștere economică globală, inclusiv cea din Australia, va fi mult mai lentă în următorii doi ani decât ne așteptam cu câteva luni în urmă. S-a supraestimat capacitatea economiei globale de a reveni fără probleme după pandemie și nimeni nu a anticipat invazia Rusiei, conchide publicația.