Raportul CCE dezvăluie promisiuni fabuloase despre microcipuri, complet deconectate de realitate
Raportul CCE dezvăluie promisiuni fabuloase despre microcipuri, complet deconectate de realitate. Uniunea Europeană își dorește cu ardoare un loc la masa celor care contează în industria globală a semiconductoarelor.
Cu toate acestea, un raport incisiv al Curții de Conturi Europene (ECA) trage un semnal de alarmă rece: blocul comunitar riscă să rămână în afara jocului dacă nu își regândește complet strategia. Obiectivul de a ajunge, până în 2030, la o cotă de 20% din producția mondială de microcipuri este considerat, în termeni direcți, o țintă nerealistă.
Annemie Turtelboom, reprezentanta ECA care a coordonat auditul, avertizează că UE se confruntă cu o lipsă acută de coordonare, de resurse și de realism. Într-un moment în care piețele asiatice accelerează și SUA impun bariere comerciale pentru a-și proteja producția internă, Europa pare prinsă într-un vis ambițios, dar fără combustibil suficient.
Pandemia a expus fragilitatea
Deficitul global de microcipuri provocat de criza COVID-19 a fost o lecție dură pentru industrie: lanțurile de aprovizionare pot ceda cu ușurință, iar impactul este devastator.
Germania, motorul economic al Uniunii, s-a văzut obligată să-și reducă drastic producția auto, revenind la niveluri nemaiîntâlnite din anii ’70. Microcipurile au devenit coloana vertebrală a tehnologiei moderne: de la mașini la echipamente medicale, de la telefoane inteligente la sisteme de apărare.
Pentru a reduce dependența de furnizorii din Asia, Bruxelles-ul a lansat în 2022 pachetul legislativ „Chips Act”, intrat în vigoare în 2023.
Deși documentul a impulsionat investiții estimate la 80 de miliarde de euro, raportul ECA atrage atenția că acest efort este insuficient și lipsit de o viziune coordonată.
Comisia Europeană nu deține instrumentele necesare pentru a gestiona fluxurile financiare naționale și nici nu poate impune o strategie unitară în interiorul blocului.
Investiții colosale, rezultate incerte
Intel, Samsung și TSMC sunt giganții care domină piața globală. Investițiile lor masive — 425 de miliarde de dolari între 2020 și 2023 — pun în umbră bugetele europene.
Intel, de exemplu, plănuia să construiască o uzină uriașă la Magdeburg, în Germania, cu sprijinul statului german.
Însă proiectul a fost suspendat în 2023, subliniind riscul concentrării strategiei europene pe câțiva jucători și proiecte majore care, dacă eșuează, pot deraia întregul plan.
China preia conducerea
Previziunile indică o reconfigurare dramatică a pieței până în 2030: China este așteptată să depășească Taiwanul și să devină cel mai mare producător mondial de semiconductori.
În același timp, Europa ar putea ajunge să producă doar 8% din totalul global, departe de pragul visat de 20%. Atingerea acelei cote ar presupune o dublare a capacității de producție — o provocare uriașă în condițiile actuale.
