"Or, pornind de la datele concrete din speţa dedusă controlului de constituţionalitate, Curtea apreciază că reglementarea în acest domeniu nu poate fi realizată decât printr-un act normativ cu putere de lege, iar nu printr-o legislaţie infralegală, respectiv acte normative cu caracter administrativ, adoptate de alte organe decât autoritatea legiuitoare, caracterizate printr-un grad sporit de instabilitate sau inaccesibilitate", se precizează în motivarea deciziei CCR de a declara ca neconstituţională sintagma "alte organe specializate ale statului" din articolul care reglementează efectuarea interceptărilor. 

Având în vedere caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, CCR constată că este obligatoriu ca acestea să se efectueze într-un cadru normativ clar, precis şi previzibil, atât pentru persoana supusă măsurii respective, cât şi pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţele de judecată. 

"În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esenţiale într-un stat de drept: viaţa intimă, familială şi privată şi secretul corespondenţei. (…) Aşadar, standardul constituţional de protecţie a vieţii intime, familiale şi private şi a secretului corespondenţei impune ca limitarea acestora să se realizeze într-un cadru normativ care să stabilească expres, într-un mod clar, precis şi previzibil care sunt organele abilitate să efectueze operaţiunile care constituie ingerinţe în sfera protejată a drepturilor", se mai arată în motivare. 

În opinia CCR, opţiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror şi de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, precum şi de către lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei, în condiţiile în care aceştia pot deţine avizul de ofiţeri de poliţie judiciară, este justificată. Opţiunea nu se justifică însă în privinţa includerii sintagmei "alte organe specializate ale statului", neprecizate nici în cuprinsul Codului de procedură penală şi nici în cuprinsul altor legi speciale. 

"Pentru toate aceste argumente, Curtea constată că dispoziţiile criticate încalcă prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) referitoare la statul de drept în componenta sa privind garantarea drepturilor cetăţenilor şi în art.1 alin.(5) care consacră principiul legalităţii", se menţionează în motivare. 

Plenul CCR a admis pe 16 februarie, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de "organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei", ci şi de "alte organe specializate ale statului". 

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma 'ori de alte organe specializate ale statului' din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituţională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituţionale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor sunt garantate", preciza CCR. 

Curtea a constatat, totodată, că sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarităţii, preciziei şi predictibilităţii, întrucât "nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor".

Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituţionalitate prevede că "procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului".  

Sursa: Agerpres