Pentru ca orizontul de asteptare al rominului cere spectacol de tinuta, desfasurari de forte, explozie de creativitate, candidati cu nerv si mai ales noutate, telecomanda ramine neatinsa. Deci, cetateanul romin e dispus sa se lase convins, asa cum s-a itimplat i cazul Basescu. Agentiilor de publicitate nu le ramine decit sa semneze regia. Timp de 25 de minute, itr-adevar se aud acorduri zdrobitoare, de la temele lui Ciprian Porumbescu la cele ale lui Beethoven, cu escale prin folclorul rominesc sau cel al nationalitatilor conlocuitoare.
Ce imagini sustin aceste imnuri? Spoturi narative cu candidatul din fata si din profil. Promisiuni. Greseli de exprimare. Reminiscente rau ascunse de la congresele PCR. Ruperi de stil de la o prezentare la alta (vocea pusa pentru prezentarea unui partid seamana cu cea de la Teleenciclopedia, i vreme ce vocea materialului urmator e identica cu cea a stirilor unei televiziuni comerciale), cadre amatoristice si, peste tot, ca element unificator, simbolurile Uniunii Europene. Cine ar trebui sa cenzureze acest prost-gust prafuit?
Este necesar un oficiu pentru protectia… electorului?
Dragos Grigoriu, director general la Tempo Adverstising, considera, pe jumatate i gluma, pe jumatate serios, ca un asemenea oficiu ar fi necesar pentru sanatatea electoratului. Asociatia Internationala a Publicitatii – Filiala Rominia, Uniunea Agentiilor de Publicitate din Rominia, CNA sunt institutii sub incidenta carora ar putea intra, eventual, autoreglementarea i cazul publicitatii de tip electoral. Se pare isa ca oficial, doar Oficiul pentru Protectia Consumatorului poate lua masuri impotriva unui partid, daca cetateanul se duce sa depuna o plingere, cum ca a votat, indus fiind i eroare de o publicitate mincinoasa.
Situatia, cel putin hilara, va pune itr-o lumina suspecta, evident, nu partidul respectiv, ci pe legitimul reclamant. in Rominia, pare greu de crezut ca cineva cu minima autocenzura va depune o asemenea plingere, cu motivul „Publicitate mincinoasa” la adresa unui partid sau a unui candidat. „Cred ca rominii nu sunt ica constienti de calitatea lor de contribuabili. Poporul romin nu-si cunoaste drepturile pe care i le ofera aceasta calitate. Daca un cetatean se considera iselat de publicitate mincinoasa, ar trebui sa fie constient de legitimitatea unui asemenea demers”, considera Mihaela Nicola, liderul agentiei de publicitate Ogilvy&Mather.
in lume exista institutii care se ocupa cu monitorizarea si reglementarea publicitatii de tip electoral. „Nici o interdictie privind publicitatea electorala generata de vreo asociatie celebra nu se compara isa cu bunul-simt si cu discernamintul. Cel mai valoros for care ar trebui sa faca regulile este autocenzura”, considera Mihaela Nicola.
in opinia lui Dragos Grigoriu, ar trebui sa existe o organizatie apolitica si care sa monitorizeze campania electorala, sesizind potentialele anomalii.
„Electoratul s-a maturizat si asteapta lucruri concrete. Avem de-a face cu o populatie saturata, care face distinctia itre promisiunea goala si ceea ce e realizabil. Iar campaniile ar fi trebuit inevitabil construite pornind de la acest element”, afirma Mihaela Nicola.
„Exista trei tipuri de vot: emotional, de grup si rational, specific democratiilor avansate. Pina la cel de tip rational mai avem, pentru ca populatiei nu i se ofera unul sau doua motive pentru care ar trebui sa voteze. Acum toti promit de toate. Conteaza ica felul i care arata candidatul, cum sunt ochelarii. Defectele fizice sunt un argument decisiv pentru multi i momentul votului”, considera Dragos Grigoriu.
Senzatia generala este ca potentialul de a discerne de care dispune populatia lipseste cu desavirsire din scenariul unora dintre cei care-au elaborat strategiile de promovare ale partidelor/candidatilor independenti. Ei n-au tinut seama de una dintre maximele celebre ale lui Ogilvy – „consumatorul nu e un cretin, e nevasta-ta”, si-n consecinta campaniile sunt de o simplitate jenanta.
Populatia astepta un spectacol de tinuta, o competitie acerba, o campanie agresiva. Am fost si la Headvertising si-am pus aceeasi itrebare: „E vizibila campania electorala?” Raspunsul lui serban Alexandrescu a venit prompt… „Care campanie?”
O liniste suspecta
Afisele cu Eduard Manole i care, vorba unui creativ, candidatul ne bate obrazul, si marile panouri ale PDSR, i care s-au folosit aproape aceleasi date cromatice ca la PNL (galben si albastru), nu au darul de a ne aminti ca suntem i campanie electorala. Totul e suspect de linistit cu trei saptamini iainte de alegeri. „Suntem la fel de balcanici ca itotdeauna. Probabil toti mizeaza pe faptul ca procentajul de nehotariti va fi influentat oricum pe ultima suta de metri, si-atunci pastreaza asul i mineca si-si vor etala strategiile cu doua saptamini iainte de alegeri”, crede Mihaela Nicola.
Pina i prezent, sunt de identificat citeva elemente care dau profilul Alegerilor 2000. Agentiile de publicitate, respectiv partidele pentru care lucreaza, au un grad mai mare de luciditate decit pina acum, se feresc sa loveasca i produsul competitor (vezi publicitatea comparativa) si sunt, parca, mai ponderate i promisiuni. Se poate spune ca e un pas iainte.
in acelasi timp sunt cu ochii pe campaniile adversarilor, si plagiatul este la moda. Unii, mai precauti – vezi PNL – si-au iregistrat tot, de la sigla la culori. Altii si-au iregistrat sloganele, dar rominii sunt foarte inventivi si se pricep la adaptari si de la un substantiv cu articol nehotarit la o articulare hotarita nu e decit un pas.
La capitolul creativitate, i prezent, nimic nu se compara cu alegerile de la Primarie din vara anului acesta. Cu exceptia campaniei pentru PNL, care, fara a fi senzationala, e coerenta, igrijita si transparenta, descoperim campanii epuizate din start.
Lipsit de metafora, liniar, invocat de creativi sub formula generica „poze de buletin”, aspectul campaniei electorale pentru alegerile prezidentiale din Rominia anului 2000 e mai tern si mai banal ca niciodata.