După o ușoară apreciere înregistrată la începutul săptămânii, leul a revenit pe un trend descendent. Fluctuațiile recente ale cursului valutar atrag atenția asupra volatilității pieței. Moneda națională este afectată de factori economici și financiari interni, dar și de dinamica regională. BNR continuă să publice valori în creștere pentru euro, reflectând tensiuni în echilibrul monetar.
Leul se depreciază rapid în fața euro
Leul a înregistrat marți o depreciere semnificativă, cursul oficial urcând la 5,08 lei pentru un euro, potrivit BNR.
Evoluția marchează o scădere de 5 bani față de nivelul afișat luni, când moneda națională părea să își revină ușor. Cursul de 5,03 lei/euro de la începutul săptămânii a fost astfel depășit rapid.
Este o schimbare bruscă care a atras atenția analiștilor economici, mai ales în contextul unor mișcări politice semnificative.
În ultimele zile, leul a oscilat semnificativ în raport cu euro. Cel mai ridicat curs a fost înregistrat pe 8 mai 2025, când euro a fost cotat la 5,1222 lei, în timp ce cel mai scăzut nivel a fost consemnat pe 2 mai, la 4,9773 lei.
Aceste variații indică un climat financiar instabil, influențat de factori interni și de reacții de pe piețele externe.
Evoluția cursului în contextul alegerilor
Devalorizarea leului a fost accentuată începând cu 6 mai, ziua în care au fost publicate rezultatele parțiale ale primului tur de scrutin.
George Simion a obținut 41% din voturi, iar Nicușor Dan a intrat în turul al doilea cu 21%. Reacția piețelor nu a întârziat, iar incertitudinile legate de posibila guvernare viitoare au amplificat presiunea asupra monedei naționale.
În ziua de marți, euro a fost cotat inițial la 5,0378 lei, iar miercuri a urcat rapid la 5,0991 lei. Joi, moneda unică europeană a atins pragul de 5,1222 lei, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată în raport cu leul. BNR a fost nevoită să intervină pentru a încetini deprecierea.
BNR încearcă să stabilizeze piața valutară
Pentru a reduce impactul instabilității, Banca Națională a României a intervenit masiv în piața valutară. Potrivit informațiilor apărute marți, instituția a utilizat 2 miliarde de euro într-o singură zi, în încercarea de a stabiliza cursul leului.
Situația nu este fără precedent, dar amploarea intervenției ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea politicilor monetare.
Economistul Iancu Guda a precizat:
„BNR a aruncat în primele două zile după alegeri 3 miliarde euro ca să țină leul stabil, adică 4% din toată rezerva națională. În numai 36 ore doar din cauza alegerilor din primul tur … triplu decât în prima săptămână de COVID‑19 și dublu față de momentul declanșării războiului din Ucraina”, a scris el.
Avertismente privind posibile evoluții economice
În mediul economic și financiar se înmulțesc avertismentele legate de posibile evoluții dramatice, în cazul în care incertitudinea politică persistă.
Într-o postare publică, Iancu Guda a adăugat:
„Vă dați seama ce s-ar întâmpla cu piețele financiară dacă George Simion iese președinte, dizolvă parlamentul (are dreptul după 2 respingeri la propunerea de premier CG) și apoi face anticipate și îl impune premier pe Călin Georgescu (guvernare POT – AUR)? Rămânem fără bani în maximum 20‑30 zile, cursul trece lejer de 6 lei, inflația sare peste 15%, dobânzile peste 10%, se blochează totul financiar, fiscal dar și în economia națională reală. Stingem lumina!”.
Astfel de prognoze îngrijorătoare pun presiune pe BNR, dar și pe actorii politici, care sunt așteptați să clarifice rapid direcția viitoarei guvernări. Piețele reacționează prompt la orice semnal de instabilitate, iar evoluția cursului valutar rămâne un indicator sensibil al climatului general.
