Curs valutar BNR, 5 iunie 2025. EURO scade pentru a doua zi la rând

Curs valutar BNR, 5 iunie 2025. Românii care au EURO în casă ar trebui să știe că a scăzut pentru a doua zi la rând. Iată cât s-a depreciat în raport cu leul.

Curs valutar BNR, 5 iunie 2025. EURO scade din nou

În jurul orei 13:00, Banca Națională a României (BNR) a publicat cursul valutar, astfel că:

Un euro costă 5,0537 lei, față de 5,0558 lei înregistrat miercuri.

Un dolar costă 4,4272 lei.

O liră sterlină costă 6,0049 lei.

Un franc elvețian costă 5,3995 lei.

Un gram de aur costă 482,1625 lei.

ROBOR, 5 iunie 2025

Banca Naţională a României (BNR) a anunţat, totodată, o stagnare a indicelui ROBOR, care stă la baza costului creditelor de consum şi ipotecare cu dobândă variabilă în lei, astfel că:

Indicele ROBOR la trei luni stagnează la 7.15% de pe data de 27 mai 2025.

Valorile extreme ale indicelui ROBOR la trei luni în perioada 5 mai 2025 – 5 iunie 2025:

• valoare maxima: 7.39 % (16 mai 2025);
• valoare minima: 5.9 % (5 mai 2025);
• valoare medie pentru perioada selectată este 7.09 %.

Indicele ROBOR la șase luni stagnează la 7.22%.

Valorile extreme ale indicelui ROBOR la șase luni în perioada 5 mai 2025 – 5 iunie 2025:

• valoare maxima: 7.48 % (16 mai 2025);
• valoare minima: 6 % (5 mai 2025);
• valoare medie pentru perioada selectată este 7.19 %.

Indicele ROBOR la 12 luni a crescut cu 0,01 puncte procentuale, ajungând la 7,34%.

Valorile extreme ale indicelui ROBOR la 12 luni în perioada 5 mai 2025 – 5 iunie 2025:

• valoare maxima: 7.53 % (16 mai 2025);
• valoare minima: 6.09 % (5 mai 2025);
• valoare medie pentru perioada selectată este 7.25 %.

Băncile centrale cumpără masiv aur pentru al patrulea an la rând

Băncile centrale din întreaga lume sunt pregătite să cumpere 1.000 de tone metrice de aur în acest an, fiind al patrulea an de achiziții masive.

Prețul aurului a crescut cu 29% de la începutul anului, după ce a atins un nivel record în luna aprilie din cauza tensiunilor geopolitice și a incertitudinii economice. Până acum, creșterea prețurilor a menținut achizițiile băncilor centrale, o categorie crucială a cererii, neafectate, cumpărăturile din primul trimestru fiind în conformitate cu media trimestrială 2022-2024.

„Factorii care au stat la baza dedolarizării în ultimii ani rămân ferm existenți. Dimpotrivă, poziția politică imprevizibilă a președintelui Trump, criticile sale publice la adresa lui Jerome Powell (președintele Fed) și deteriorarea perspectivelor fiscale ale SUA au erodat și mai mult încrederea în dolarul american și în obligațiunile de trezorerie ca active refugiu supreme.

Tensiunile geopolitice crescute de la începutul administrației sale au redus, de asemenea, atractivitatea activelor americane”, ne explică o firma de consultanță „Metals Focus”.

Reprezentând aproape un sfert din cererea totală, băncile centrale sunt a treia cea mai mare categorie de consum de aur, după sectorul bijuteriilor și investițiile fizice. În acest an, se preconizează că achizițiile de la băncile centrale vor scădea cu 8% față de recordul de anul trecut.