Șeful Casei de Pensii spune ce modificări aduce noua lege a pensiilor

Daniel Baciu, șeful Casei de Pensii (CNPP), a anunțat vineri, că pensiile urmează să fie indexate cu 13,8%, începând cu data de 1 ianuarie 2024. De asemenea, în luna septembrie, pensiile urmează să fie recalculate. Totul, conform noii legi a pensiilor, aflată în proces de dezbatere în Camera Deputaților.

Potrivit declarațiilor realizate la Craiova de către Baciu, noile modificări propuse în legea pensiilor se concentrează pe schimbarea formulei de calcul. Aceasta va elimina inegalitățile legate de stagiile de cotizare. Modificările pun totodată accentul și pe respectarea principiilor contributivității și stabilității. Se respectă și principiile solidarității și egalității în sistemul de pensii.

El anunță că legea pensiilor va avea un impact major asupra a aproximativ 5 milioane de pensionari.

„Legea pensiilor publice este o lege care impactează asupra 5 milioane de pensionari care se află în plată, cât şi asupra celor care vor aplica pentru o pensie în sistemul public de pensii. Principalele modificării ale acestei legi raportate la legislaţia în vigoare se referă la principiul contributivităţii, stabilităţii, solidarităţii şi egalităţii, sunt principiile care guvernează această lege. Cea mai importantă modificare a noii legi a pensiilor se referă la modul de calcul care este fundamental diferit faţă de actualul mod de calcul, respectiv formula de calcul se bazează pe numărul total de puncte care se înmulţeşte cu o valoare fixă numită VPR (valoarea punctului de referinţă), iar acest VPR se calculează ca raport între valoarea punctului de pensie raportat la 25, 25 fiind un stagiu mediu de cotizare, între minimum de 15 ani şi maximum de 35)”, a menţionat Daniel Baciu.

Noua lege a pensiilor elimină inechitățile

Baciu a explicat că, prin intermediul acestei formule, se urmărește eliminarea tuturor inechităților acumulate în sistemul public de pensii. În prezent, există pensionari care s-au retras din activitate în perioade diferite, conform legislațiilor distincte în vigoare la momentul respectiv. Prin urmare, numărul total de puncte s-a calculat pe baza unor perioade variate de cotizare existente în acel moment, provocând variații în cuantumul pensiilor. Obiectivul noii formule este să corecteze aceste disparități.

„Aceasta este cea mai mare inechitate pe care această nouă formulă o respectă, pentru că practic acelaşi număr de puncte care s-a raportat la stagii diferite acum se înmulţeşte cu acest VPR şi astfel toate pensiile vor fi aduse la aceeaşi valoare”, a subliniat preşedintele CNPP.

Daniel Baciu spune că există mulți pensionari care, până în prezent, au fost afectați negativ de metodologia de calcul care se baza pe un stagiu de cotizare mai extins, în special pentru cei cu o perioadă de contribuție de cel puțin 35 de ani, în comparație cu cei care se încadrează în prevederile Legii 3/1977.

O schimbare semnificativă adusă de noua lege se referă la acordarea de puncte necontributive pentru perioadele petrecute în armată, la facultate și în șomaj, precum și la acordarea de puncte de stabilitate pentru cei care rămân activi pe piața muncii pentru o perioadă mai îndelungată.

„Avem foarte mulţi pensionari în plată, unde stagiul de cotizare era mult mai mic, de 25, 30 de ani şi vă daţi seama ce diferenţe sunt. Iar noutatea acestei formule de calcul este că la acel număr de puncte contributiv pe care îl avem cu toţii, se mai adaugă acel număr de puncte necontributiv şi aici mă refer la armată, facultate şi şomaj care se iau în calcul şi se dă un număr fix de puncte – 0.25 de puncte pentru fiecare an, iar cel mai important este vorba de acele puncte de stabilitate unde se face acea diferenţiere la cei care cotizează mai mult, cei care rămân mai mult în viaţa activă primesc acest bonus: între 25 şi 30 de ani de cotizare primesc 0,25 puncte pentru fiecare an, între 31 şi 35 de ani – 0,75 puncte/an şi 1 punct în plus/an, pentru cei care lucrează peste 35 de ani. Aici se face diferenţa, iar pensia creşte substanţial, chiar spectaculos la cei care realizează aceste stagii de cotizare superioare celor care ies mai devreme la pensie”, a mai spus preşedintele CNPP.

Mecanismul de indexare este foarte important

Daniel Baciu a subliniat că un aspect deosebit de important al noii legi a pensiilor îl reprezintă mecanismul de indexare, care va fi implementat în viitorul apropiat. Potrivit lui, Casa Naţională de Pensii încearcă în această perioadă să elaboreze norme de aplicare pentru noua lege. Următorul pas va fi o licitație pentru un program informatic.

„Noi, la Casa Naţională de Pensii, încercăm în această scurtă perioadă din momentul în care legea va fi adoptată în Parlament şi publicată în Monitorul Oficial, urgent să elaborăm norme de aplicare a acestei legi. După aceea trebuie să realizăm o licitaţie cu privire la un program informatic care să calculeze pensiile după noua formulă de calcul, astfel încât în luna septembrie pensionarii deja să primească pensiile recalculate pe noua formulă de calcul.

Mecanismul de indexare se referă la faptul că majorarea se va face anual în luna ianuarie, cu rata medie a inflaţiei, la care se adaugă şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut pe economie. În urma acestei recalculări din luna septembrie nicio pensie nu va scădea: cei care au primit pensii mai mici din cauza raportului la stagiile de cotizare le vor creşte pensiile, iar dacă din formula de calcul există un cuantum inferior se păstrează calculul cel mai avantajos în plată, potrivit principiului universal din legea pensiilor, deci nu va pierde nimeni la pensie. După calculele noastre, în septembrie 2024, aproximativ 3 milioane de pensii vor creşte în urma acestei formule de calcul”, a mai spus Daniel Baciu.

Noua lege a pensiilor ia în calcul și sporurile

Președintele CNPP a adus în atenție o altă inovație prezentă în noua lege a pensiilor, care se referă la includerea sporurilor acordate în mod sporadic pe durata vieții active. De asemenea, se iau în calcul beneficiile precum al 13-lea salariu, plata la oră, premii și prime, care erau acordate sporadic, adică nu lunar, ci ocazional, de una sau două ori pe an. Dacă au fost achitate contribuții sociale pentru aceste sporuri, acestea vor fi luate în considerare la calculul pensiei, generând astfel o creștere a cuantumului acesteia.

Baciu spune și că vârsta de pensionare în cadrul sistemului public rămâne de 65 de ani, conform prevederilor Legii nr. 19/2000. Totuși, până în anul 2035 se va realiza egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați la 65 de ani.

„Deci vârsta de pensionare în România nu va creşte. Vorbim în schimb de egalizarea vârstei de pensionare la femei la fel ca la bărbaţi pentru că avem şi o decizie a CCR prin care doamnele au reclamat că sunt discriminate pentru că nu pot ieşi la pensie la aceeaşi vârstă cu bărbaţii, iar această egalizare se va face eşalonat, până în 2035, când se va atinge egalizarea vârstei de pensionare. De asemenea, este prevăzută reducerea vârstei standard de pensionare pentru femeile cu mai mulţi copii la maxim 3,5 ani, iar perioada de creştere a copilului se consideră stagiu contributiv”, a specificat reprezentantul CNPP.

Daniel Baciu a subliniat că noua lege a pensiilor prevede posibilitatea achiziționării de vechime retroactivă. Acest lucru se poate face pentru o perioadă de maxim 6 ani. Măsura se aplică pentru persoanele au avut perioade lipsă în activitate și doresc să completeze stagiul minim de cotizare pentru atingerea vârstei de pensionare.

„Rămân în continuare patru tipuri de pensii în sistemul public: pensia pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate, pensia anticipată (unde penalitatea scade de la 30% la 24%) şi pensia de urmaş. Indemnizaţia minimă socială care este încă în vigoare va fi majorată cu 13,8% din ianuarie 2024 şi după acelaşi principiu de indexare ca cel pentru valoarea punctului de pensie.

Susţinem această lege, considerăm că trebuie implementată cât de curând posibil, este o legea foarte mult aşteptată, pentru că s-a tot discutat de-a lungul timpului de aceste inechităţi existente în sistem, s-a muncit foarte mult la această lege, am participat direct şi nemijlocit la elaborarea ei împreună cu colegii mei de la CNPP, am cerut opinii din teritoriu şi de la Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi este şi jalon în PNRR, astfel încât a trebuit să ţinem cont şi de acele criterii”, a mai spus Daniel Baciu, în evenimentul de la Craiova.

Președintele CNPP explicat și impactul bugetar al implementării noii legi a pensiilor. El este estimat la 15 miliarde de lei, începând cu 1 ianuarie 2024. Impactul este de 10 miliarde de lei pentru recalcularea care va fi aplicată de la 1 septembrie 2024. Baciu a menționat și că aproximativ 5 milioane de pensii vor fi recalculate.