Anul agricol bun a adus în România mai multe scandaluri decât veşti bune, scoţând la iveală distorsiuni grave în funcţionarea pieţelor, de care autorităţile sunt vinovate în mare parte. Într-un an în care ministrul agriculturii a anunţat o creştere a producţiei de grâu-secară cu aproape 40%, la 7,3 milioane de tone, raportări considerate exagerate de unii agricultori, în condiţiile în care seceta din ultima perioadă a afectat o parte din recoltă, preţurile au scăzut la poarta fermei în medie cu 25%, existând şi fermieri care au vândut mai ieftin cu 40% faţă de anul trecut. „Scăderea preţului este firească într-un an cu producţii în creştere. Neobişnuit este însă faptul că la noi a scăzut mult mai mult decât pe pieţele externe. De aceea am declanşat o investigaţie privind o posibilă înţelegere anticoncurenţială pentru fixarea preţurilor la achiziţia cerealelor“, a declarat, pentru Capital, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Instituţia a efectuat, săptămâna trecută, controale inopinate în 12 locaţii, la 10 traderi de cereale: Agricover, Alfred C. Toepfer, Ameropa, Brise Agricultura, Brise Group, Bunge, Cargill, Glencore, Nidera şi United Grain. Inspectorii de concurenţă au ridicat documente şi au căutat informaţii în computere (inclusiv în conversaţiile pe e-mail), în încercarea de a găsi probe care să arate dacă s-a constituit un cartel pentru stabilirea preţurilor.
Acuzaţii fără precedent, dar doar la adresa marilor traderi străini de cereale, a făcut, tot săptămâna trecută, şi preşedintele Traian Băsescu, afirmând că diferenţele între preţurile de achiziţie sunt foarte mici, de doar un euro la tona de grâu. Piaţa este dominată de cinci companii multinaţionale: Cargill, Alfred Toepfer, Glencore, Ameropa Grains şi Bungee, care însumează afaceri de peste 1,3 miliarde de euro în ţara noastră. Acestea au reuşit să obţină preţuri de export, în Egipt, spre exemplu, de peste 180 de euro/tonă, în condiţiile în care fermele au vândut cu sub 150 euro/tonă. „Pe piaţă există o asimetrie a puterii de negociere între fermieri, pe de o parte, şi depozitari sau mari companii care fac achiziţii, pe de alta, pe care am semnalat-o în raportul despre piaţa cerealelor, publicat în 2010. Noi putem sancţiona însă doar înţelegerile anticoncurenţiale, dacă putem şi dovedi că acestea au avut loc“, spune şeful Consiliului Concurenţei.
Lovituri date de Guvern
Până să fie dovedită existenţa unui cartel al traderilor, cauzele pentru care fermierii sunt nevoiţi să vândă rapid recolta, la preţuri mici, au câteva explicaţii şi în deciziile autorităţilor. „Înţeleg că nici APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură) nu le-a mai dat preţ de intervenţie“, spune Chiriţoiu. Preţul de intervenţie (care oferă protecţie a statului faţă de scăderi mari în perioada de după culegerea recoltei) nu a mai fost renegociat de autorităţile române la Bruxelles din 2007. În plus, Guvernul a suspendat, din luna aprilie, sistemul certificatelor de depozit, care le permitea fermierilor să obţină de la bancă 80% din contravaloarea în bani a producţiei de cereale depozitate în spaţii autorizate de Ministerul Agriculturii, evitând astfel vânzarea imediat după recoltă, când preţurile scad puternic.
Cât de nocivă este dependenţa de ajutorul statului, fără de care agricultorii au învăţat că nu se mai pot descurca, se vede atunci când sprijinul dispare sau se reduce. Tot anul acesta, la prima rectificare bugetară (în iunie), guvernul Ponta a tăiat şi fondurile pentru acordarea de subvenții la motorină agricutorilor (61 mil. lei). Prin intermediul subvenției, agricultorii beneficiau de o acciză substanțial redusă la motorină, de la 391 de euro/1.000 de litri la 21 de euro/1.000 de litri. Diferența era acordată sub formă de ajutor de stat pentru efectuarea lucrărilor de mecanizare, dar ajungea să fie accesată şi de persoane fără legătură cu agricultura, fără ca statul să poată controla fenomenul.
Seceta revine
Din păcate pentru fermierii români, veştile proaste vin şi din natură. Culturile au început să fie afectate de secetă în ultima perioadă, probleme fiind în special la cele de floarea-soarelui. În plus, spun agricultorii, dacă nu va ploua până la începutul lui septembrie, este ameninţată serios producţia de rapiţă de anul viitor. Seceta a determinat şi creşterea costurilor de transport pe Dunăre, debitul redus al apei impunând reducerea gradului de încărcare a barjelor.
Neobişnuit este faptul că la noi preţurile au scăzut mult mai mult decât pe pieţele externe.
Bogdan Chiriţoiu, preşedinte, Consiliul Concurenţei