Ultimul raport „Oil Bulletin“ al Comisiei Europene, care ia în calcul prețurile cu și fără taxe ale produselor petroliere la data de 15 noiembrie, arată destul de clar că nu taxele directe și indirecte sunt de vină pentru costul final destul de ridicat al carburanților din România. Astfel, deși dintre cele opt state europene analizate, România, Bulgaria și Cipru au cele mai mici prețuri finale de vânzare a benzinei „euro-super 95“, în cazul prețurilor fără taxe situația este complet diferită. Dacă în România prețul înainte de taxare este de 0,524 euro/litru, în Bulgaria, acesta este de 0,511 euro/litru. Chiar și în Germania prețul fără taxe este ușor mai mic decât în România (0,521 euro/litru).
În cazul motorinei, situația este similară. Prețul la pompă în România este de 1,070 euro/litru, în timp ce în Bulgaria este de 1,023 euro/litru, iar în Germania, de 1,236 euro/litru. Numai că, în timp ce prețul fără taxe din România este de 0,571 euro/litru, bulgarii afișează 0,546 euro/litru, iar nemții, 0,568 euro/litru. Concluzia, surprinzătoare pentru cei care acuză statul că taxează mult prea tare carburanții, este că un rol mult mai important în stabilirea prețului final este jucat de tarifele practicate înainte de taxare de producători și comercianți. De fapt, procentul de taxe din prețul final este, în cazul ambelor tipuri de carburanți analizate, mult mai mic în România decât în Cehia, Ungaria, Polonia sau chiar Germania. Privind aceste date, declarația făcută cu câteva săptămâni în urmă de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pare mai mult decât logică: „La carburanţi am avut o evoluţie divergentă, vă spunem că nu prea înţelegem logica mişcării la preţurile combustibililor interni, de ce depinde … de preţurile ţiţeiului, evoluţia cursului. Variaţiile, oricum, sunt mult prea mari la preţurile interne ale fabricanţilor şi nu le găsim explicaţii, decât că acţionează factori divergenţi (…)“.
Competitivitate scăzută, costuri ridicate
Întrebat de Capital de unde vin aceste prețuri mari înainte de taxare, Constantin Tampiza, coordonatorul strategiei de dezvoltare a Lukoil România, subsidiară a grupului petrolier rus Lukoil, ne-a explicat că „nu taxele fac benzina și motorina atât de scumpe în România. Problema noastră este pe lanțul de procesare și transport. Nu suntem competitivi. În alte state UE, consumul de energie necesar rafinării este mult mai mic, pentru că au instalații mai performante. Unde mai pui că, la noi, există mult mai mulți angajați decât la ei pentru o productivitate similară. Uneori, cifra este dublă. Oamenii ăștia trebuie plătiți și asta se duce în costuri. Apoi, e problema infrastructurii rutiere și feroviare. Faptul că trenurile se mișcă foarte încet înseamnă costuri. La fel și în cazul transportului rutier“. În schimb, secretarul general al Uniunii Transportatorilor din România(UNTRR), Radu Dinescu, nu ia în calcul această explicație. „Eu nu cred că productivitatea scăzută e problema marilor companii petroliere din România. Mai degrabă e vorba despre marja lor de profit. Prin 2008, am observat și noi acest fenomen și am solicitat Ministe­rului Finanțelor să mărească accizele. Ne-am gândit că taxarea la nivelul minim din Europa, oricum mai mare decât cea actuală de la noi, nu ar fi însemnat neapărat și o creștere a prețului final, pentru că piața ar fi impus menținerea acestuia în limite normale, așa cum se întâmplă peste tot în lume. Astfel, banii ar fi trecut din buzunarele marilor companii petroliere în cel al statului și acesta ar fi putut să folosească banii pentru drumuri. Nu să ceară, ca acum, noi taxe pe autostrăzi și drumuri“.
Ce se va întâmpla anul viitor cu prețul carburanților nu știu. Depinde de piața externă, nu de factori interni.
Constantin Tampiza, Lukoil

Poate fi o problemă de competitivitate, însă asta e problema producătorilor, nu a celui care plătește la pompă.
Cristian Pârvan, secretar general AOAR

Te-ar putea interesa și: