Visa, în colaborare cu Universitatea Stanford, lansează unul dintre cele mai cuprinzătoare studii globale care analizează cererea în creştere pentru servicii de transport public și privat și rolul important pe care plăţile digitale îl au în susţinerea unei dezvoltări durabile.

Potrivit ONU, până în 2050, 68% din populația lumii va locui în centre urbane, iar numărul de metropole cu mai mult de 10 milioane de locuitori va crește de la 43 la 51 în aceeaşi perioadă.

Pornind de la expertiza proprie în colaborarea cu operatorii de transport, companiile auto şi start-up-urile de tehnologie, Visa a comisionat raportul global “Viitorul transportului: mobilitatea în era metropolelor” pentru a înţelege mai bine provocările actuale şi viitoare pentru transportul în comun. Concluziile studiului au fost completate de perspectiva oferită de experţii de la Universitatea Stanford asupra inovaţiilor existente şi cele care vor fi disponibile într-un orizont de timp apropiat, pentru a evalua mai bine decalajele tehnologice.

Plățile se află în centrul oricărei modalităţi de transport și vor continua să fie tot mai integrate pe măsură ce tot mai multe orașe adoptă tehnologia contactless în transportul public, plățile digitale pentru servicii de parcare și de închiriere, spre exemplu de biciclete sau scutere.

“Viitorul succes al orașelor noastre se împletește – și se bazează pe – viitorul transportului și al mobilității. Visa și partenerii noștri au un rol important atât în asigurarea unei experiențe de plată optimizate pentru milioane de persoane din întreaga lume, cât și în sprijinirea autorităților din domeniul transportului public în demersul de a dezvolta soluții de transport durabile și convenabile”, explică Mike Lemberger, SVP, Product Solutions Europe, Visa.

La rândul său, un cercetător de la Universitatea Stanford spune că, dacă ne uităm la peisajul tehnologic, există deja multe produse care ar putea rezolva cu ușurință frustrărilor zilnice ale oamenilor privind transportul.

„Cu toate acestea, niciuna dintre aceste soluții nu ar trebui dezvoltată în mod izolat. O provocare majoră constă, așadar, în primul rând, în identificarea tehnologiilor relevante care oferă produse adecvate pentru piață, apoi în gestionarea implementării împreună cu un grup variat de părți interesate, printre care furnizorii de servicii de mobilitate, companiile de tehnologie, proprietarii de infrastructură și agențiile de transport public. Din cercetările noastre, considerăm că multe dintre aceste schimbări minore, treptate, au potențialul de a face diferenţa în domeniul transporturilor, fie că este vorba de găsirea parcării, de obținerea celui mai bun preț pentru alimentarea cu combustibil sau de planificarea călătoriei în transportul public”, a concluzionat Dr. Herman Donner, cercetător post-doctoral la Universitatea Stanford şi co-autor al raportului.

 

Studiul reflectă opiniile a 19.000 de consumatori din 19 ţări şi identifică provocările semnificative cu care se confruntă centrele urbane în creştere, printre care:

Durata călătoriei:
•    46% dintre consumatori la nivel global au observat o creştere a timpului de călătorie
•    Jumătate (52%) sunt nemulţumiţi de experienţa utilizării  transportului în comun
•    O treime dintre cei chestionaţi (37%) se aşteaptă ca durata călătoriei să crească în următorii cinci ani.

Utilizarea maşinii:
•    Maşina personală rămâne principalul mijloc de transport atât pentru a face naveta la serviciu (60%), cât şi pentru a călători în interes personal (61%). Doar 42% dintre respondenţii din Generaţia Z (18-25 de ani) folosesc maşina pentru a merge la serviciu, la şcoală sau la facultate, sau pentru a călători în interes personal
•    Cel mai neplăcut aspect al deplasării cu mașina personală este încercarea de a găsi un loc de parcare, fiind menționat de 64% dintre respondenți. Acesta este urmat de riscul de a primi o amendă pentru un timp de parcare mai lung decât cel anticipat (44%) și de plata unui timp mai mare de parcare decât cel necesar (42%).

Utilizarea transportului public:
•    Mai puțin de jumătate dintre respondenți utilizează transportul public pentru a merge la birou, școală sau universitate (44%).
•    Procentul crește la 54% în cazul deplasărilor în scop personal.
•    Călătorii aleg mijlocul de transport în funcție de trei factori: confort, siguranță și grad de aglomerare. Importanța fiecărui factor diferă în funcție de vârstă: Baby Boomers (peste 56 de ani) – confort (82%), siguranță (84%) și grad de aglomerare (72%); Generația X (46-55 de ani) – confort (79%), siguranță (82%) și grad de aglomerare (71%); Milenialii (26-45 de ani) – confort (74%), siguranță (76%) și grad de aglomerare (67%); Generația Z (18-25 de ani) – confort (62%), siguranță (67%) și grad de aglomerare (55%)

 

Plăți:
•    Complexitatea plăților este cauza multora dintre plângerile obișnuite.
•    Dacă plata ar fi simplificată, utilizarea transportului în comun ar crește în medie cu 27%.
•    47% dintre respondenți au indicat ca fiind o problemă existența biletelor diferite pentru diferite tipuri de transport.
•    44% dintre respondenți au indicat ca fiind o problemă faptul că nu cunosc dinainte suma de plată.
•    41% dintre respondenți au spus că serviciile care pot fi achitate doar cu numerar sunt un inconvenient. Potrivit celor intervievați, aceste frustrări fac mai puțin probabil ca ei să utilizeze mijloacele de transport în comun și fac mai probabilă utilizarea mașinilor personale.
•    În cazul utilizatorilor de autoturisme, 47% dintre aceștia și-ar dori inovații prin intermediul cărora să aibă acces la recomandări privind cel mai ieftin combustibil disponibil.
•    35% dintre șoferi și-ar dori o aplicație care să recunoască locul unde aceștia alimentează, iar plata să fie efectuată direct din aplicație

Recomandările Visa:

 

•    Investiți în conectivitate. Autoritățile locale trebuie să investească în infrastructuri de date “disponibile permanent”, care sunt fundamentale pentru soluțiile tehnologice solicitate de consumatori. Acestea sprijină schimburile de date în timp real prin intermediul cărora oamenii sunt informați despre călătoria lor, iar în acelaşi timp oferă informații valoroase autorităților pentru a se asigura că serviciile sunt adaptate la cererea în schimbare.
•    Creați o experiență de plată integrată pentru a sprijini navetiștii care călătoresc cu mijloace multiple. Dacă o singură deplasare implică mai multe mijloace de transport, spre exemplu mașină, metrou şi bicicletă, crearea unei experiențe simplificate de a călători devine imperativă, pornind de la plăți contactless până la plăţi prin aplicații sau soluții bazate pe platforme de plată. Autoritățile locale și dezvoltatorii urbani ar trebui să colaboreze cu think tank-uri, companii auto și de tehnologie și furnizori de servicii de plată precum Visa.
•    Integrați procesul de autentificare personală în experiența de plată. Pe măsură ce companiile și municipalitățile adoptă tot mai mult plățile digitale, acestea vor trebui să integreze în serviciile de plată și autentificarea în timp real. Rolul identității digitale în acest ecosistem este decisiv pentru a putea analiza schimbările privind modul în care oamenii utilizează mijloacele de transport, asigurând astfel că plata și autentificarea personală se realizează într-un mod simplu și unitar.
•    Creaţi sisteme comerciale ţinând cont de toți membrii societății. În momentul proiectării ecosistemului comercial, toţi jucătorii din domeniul transportului trebuie să găsească soluții pentru a include persoanele vârstnice sau pe cele nebancarizate, asigurându-se astfel că nimeni nu este lăsat în urmă.
•    Dezvoltați parteneriate strategice pentru a genera informații valoroase. Municipalitățile ar trebui să încheie parteneriate cu diverse corporații pentru a-și extinde perspectiva și a beneficia de ajutor în procesul de planificare. Inteligența artificială și Big Data pot fi utilizate pentru a analiza datele privind consumul, mișcarea și schimbările de tendințe, pentru a anticipa nevoile în timp real și pentru a furniza municipalităților informații utile pentru proiectele viitoare.

Visa a comandat studiul “Viitorul transportului” companiei de cercetare Sapio Research. Studiul a fost derulat pe un eșantion de 19.384 de consumatori care trăiesc într-unul dintre cele mai mari două orașe dintr-o listă de 19 țări. Toate interviurile au fost derulate online pe parcursul lunii iulie 2018.

Țările și orașele acoperite sunt: Argentina (Buenos Aires, Cordoba), Australia (Sydney, Melbourne), Brazilia (Rio de Janeiro, Sao Paulo), Canada (Toronto, Montreal), China (Shanghai, Beijing), Egipt (Cairo, Alexandria), Franța (Paris, Marsilia), Germania (Berlin, Hamburg), India (Mumbai, Delhi), Japonia (Tokyo, Osaka), Mexic (Mexico City, Guadalajara), Polonia (Varșovia, Cracovia), Rusia (Moscova, Sankt Petersburg), Africa de Sud (Cape Town, Johannesburg), Suedia (Stockholm, Gothenburg), Coreea de Sud (Seul, Busan), Emiratele Arabe Unite (Dubai, Abu Dhabi), Marea Britanie(Londra, Birmingham), Statele Unite (New York, Los Angeles).

Respondenții sunt reprezentați în proporție de 65% de persoane care locuiesc în interiorul/în centrul orașelor, restul de 35% fiind persoane care locuiesc în zona metropolitană și suburbii. Peste jumătate (55%) sunt angajați cu normă întreagă.

Întrebările din studiu au vizat mijloacele de transport utilizate, experiența de călătorie (inclusiv cele mai importante preocupări), motivele pentru care nu aleg anumite mijloace de transport, perspectivele asupra sistemului de plată a transportului și diverse inovații care ar putea avea un impact asupra experienței de călătorie. Constatările privind frustrările și punctele slabe au fost împărtășite cu cercetătorii de la Universitatea Stanford, care ulterior au explorat tehnologiile și produsele disponibile în acest moment ce ar putea rezolva aceste probleme.

Te-ar putea interesa și: