Guvernul României a aprobat continuarea procesului de renegociere a PNRR
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunţat că Executivul a aprobat, în cadrul şedinţei de guvern de joi, 8 mai 2025, continuarea procesului de renegociere a Planului Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Potrivit spuselor sale, obiectivul principal pentru această modificare este ca grantul de 13,1 miliarde de euro să fie absorbit fără penalităţi. Guvernul României are timp până la 31 august 2026 să ducă la bun sfârşit modificările care vor fi negociate şi aprobate de către Comisia Europeană (CE).
„Astăzi, în cadrul şedinţei de guvern, a fost aprobat Memorandumul prin care Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este mandatat să continue procesul de renegociere şi modificare a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Aceasta înseamnă că activitatea care a fost începută pe timpul Guvernului Ciolacu are aprobarea necesară pentru a fi continuată şi pentru a duce la bun sfârşit modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă prin renegociere cu Comisia Europeană.
De ce este important să continuăm modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă? Pentru ca să avem timpul fizic necesar până la 31 august 2026 să ducem la bun sfârşit modificările care vor fi negociate şi aprobate de către Comisia Europeană, iar în cadrul acestor modificări obiectivul principal pe care îl urmărim este ca grantul în valoare de 13,1 miliarde euro să îl absorbim în întregime fără penalităţi.
Aceasta înseamnă că ne asigurăm că obiectivele de investiţii sunt realizate şi implementate până pe 31 august 2026”, a transmis oficialul român la finalul ședinței de guvern de joi, 8 mai 2025.
În cadrul bugetului alocat PNRR, există și componenta de împrumut
Potrivit spuselor sale, în cadrul bugetului alocat PNRR (în valoare de 28,1 miliarde euro), există şi componenta de împrumut, care are o valoare de 14,9 miliarde euro.
Prin intermediul PNRR din bugetul de 28,1 miliarde euro, Guvernul României implementează obiective de investiţii din diverse domenii transport, infrastructură locală educaţie, sănătate, obiective de investiţii în număr de 113.
„De aceea pentru a ne proteja şi pentru a proteja interesul financiar al României este nevoie ca demersul să fie dus la bun sfârşit”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Până acum, România a încasat 9,2 miliarde euro din prefinanţare şi cele două cereri de plată. Cererea de plată numărul 3 parţial urmează să fie încasată la sfârşitul lunii mai (în valoare de 1,3 miliarde euro).
La sfârşitul lunii aprilie, guvernanții au depus aplicaţii de plată din politica de coeziune, care este cea-a doua sursă de finanţare a României, politica de coeziune cu bugetul de 44 de miliarde de euro, au depus aplicaţii de plată în valoare de 1,8 miliarde de euro.
Guvernul României va propune devansarea a 55 de jaloane şi ţinte
Conform spuselor sale, Executivul va cere la cererea de plată numărul patru devansarea a 55 de jaloane şi ţinte, care deja sunt îndeplinite, şi creșterea valorii cererii de plată, astfel încât, în final, când depune cererea de plată numărul patru, valoarea sa să ajungă la 5,7 miliarde de euro.
De altfel, guvernanții vor încerca să înlocuiască anumite obiective de investiţii care au avut un progres fizic şi financiar destul de scăzut cu obiective de investiţii care corespund obiectivelor PNRR şi au fost finanţate din surse ale bugetului de stat, adică investiţii compatibile cu PNRR.
„De asemenea este foarte important la renegociere partea de restructurare a cererilor de plată şi propunerea noastră va fi ca pentru cererea de plată numărul patru să devansăm un număr de 55 de jaloane şi ţinte care deja sunt îndeplinite şi odată cu aceasta să creştem valoarea cererii de plată care, după cum ştim iniţial era de 2,7 miliarde euro, să creştem cu 3 miliarde de euro valoarea bugetului acesteia, astfel încât în final, când depunem cererea de plată numărul patru, ca orizont de timp după modificarea PNRR, sfârşit de luna iunie, început de luna iulie, valoarea acestea să ajungă în jur de 5,7 miliarde de euro.
Totodată ştim că anumite obiective de investiţii au avut un progres fizic şi financiar destul de scăzut. Încercăm să le înlocuim cu obiective de investiţii care corespund obiectivelor Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi au fost finanţate din surse ale bugetului de stat, deci cu alte cuvinte sunt investiţii compatibile cu Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a precizat oficialul român.
