Dupa ce Bulgaria a trecut iute ca vantul pe langa Romania si a luat-o inainte la capitolul turism la tarmul marii, in regiune exista o alta tara pe care azi o privim cu mila si maine ne-o poate lua in fata. Mai tineti minte care era parerea romanilor despre Bulgaria, in general, in urma cu zece ani? Cat despre Bulgaria ca destinatie turistica, nici nu se putea pune problema. Croatia era acum 15 ani ravasita de razboi, iar acum este o destinatie turistica scumpa. Cand romanii credeau ca sloganul „avem o tara frumoasa si suntem un popor ospitalier” este suficient pentru a fi o destinatie turistica internationala, in rest nu trebuie decat sa astepte sa pice turistul pentru a fi tapat de bani, bulgarii au pus accent pe calitatea serviciilor, a mancarii si pe preturile atractive si au reusit sa ne-o ia inainte. In Romania situatia este pe dos, iar turismul functioneaza pe spinarea strainilor care isi iau o prima teapa si turismul patriotard al celor care refuza cu indarjire sa vada si alte tari si se duc in Romania pentru ca „asa e frumos”. Sau poate asa s-au obisnuit.
Similaritati
Acum, pentru romani, litoralul bulgaresc este o alternativa convenabila la cel romanesc. Este aproape, chiar mai aproape din anumite orase. Este mai ieftin, mancarea mai buna, servicii de calitate. Acum radem sau ne luam cu mainile de cap cand auzim despre Albania. Sau aceasi reactie, dar mai accentuata daca cineva ar vrea sa ne trimita in Albania pentru a ne petrece vacanta. Ca si Bulgaria de acum zece ani, Albania s-a trezit la cruda realitate. Intr-o economie de piata conteaza ce atu-uri ai, cu ce iesi in evidenta si mai ales cum iti joci cartile. Industria albaneza nu este stralucita, piata de capital albaneza nu pare atractiva iar infrastructura lasa mult de dorit. Albanezii au inteles ca iesirea din saracie se face cu banii altora, nu cu ai lor. Cum ii faci pe altii sa pompeze bani in tara ta, cand mediul investitional nu este chiar ok? Atragi turisti.
Avantaje
Avantajele Albaniei sunt acum in primul rand preturile mici, peisajele frumoase (in fine, termenul este subiectiv si in afara de zonele poluate, cam toate peisajele litorale sunt prin definitie frumoase) si spatiile vaste unde se pot construi pe viitor complexuri turistice de lux. Iar palmierii sunt la ei acasa, in clima propice, nu asezonati si apoi vestejiti, ca la noi. Totodata, prin pozitia sa geografica, Albania are iesire la doua mari: Adriatica si Ionica. Interesant pentru albanezi este si faptul ca incearca sa atraga turisti din tari care sunt jucatori puternici pe piata turismului: Grecia. Practicand preturi mici si vorbind greaca, albanezii reusesc sa atraga turisti greci in zonele litorale din sud. Tot din Grecia mai provin si turistii „second-hand” (fara sens peiorativ). Este vorba despre oameni care isi fac vacanta in Grecia sau Italia, destul de aproape de Albania si fac o excursie de o zi in Albania. Astfel, statiuni precum Dermi, Himara sau Sarande, reusesc sa-si faca un renume si in afara micii tari.
Vameşi cu salarii mici care pot zâmbi
O alta tactica a albanezilor este relaxarea regimului vizelor. Decizia a fost luata in special dupa 2007, cand Bulgaria a intrat in Uniunea Europeana. Pentru turistii din UE, intrarea in Bulgaria devenea mult mai simpla, iar intrarea in Albania trebuia, la randul ei simplificata, pentru a nu fi un obstacol in sine. Albanezii au mai speculat faptul ca exista tari (precum Macedonia) ai caror cetateni intra mai greu in Bulgaria europeana decat intrau in Bulgaria pre-2007. Pentru acestia, eliminarea vizei era prioritara. In plus, in ciuda nivelului de trai din tara, vamesii albanezi sunt alesi cu atentie, pentru ca turistii care intra sa nu aiba neplaceri chiar de la granita. Pentru macedoneni, Grecia este scumpa si chiar ostila, iar in Bulgaria se intra greu. Astfel, litoralul albanez sau muntenegrean sunt solutiile cele mai la indemana. Potrivit calculelor oficiului de turism din Albania, in anul acesta vor veni pe litoralul albanez circa 10.000 de turisti din Macedonia. Numarul este in crestere fata de anii trecuti, acestia concentrandu-se in special in statiunile Sarande si Valona. Nucleul dur al acestora este format din cetatenii macedoneni de etnie albaneza, care sunt vizitatori fideli ai litoralului albanez.
Un obstacol: drumurile albaneze
Infrastructura rutiera este o problema in Albania. Comparativ cu ale lor, drumurile noastre sunt excelente. Pentru a elimina si aceasta problema, albanezii au un plan de autostrazi. Prima va lega Kosovo de litoralul albanez. In Kosovo sunt majoritari etnicii albanezi, lucru ce nu mai este tine de „fratii nostri de peste” ce fel de Prut or avea ei acolo, ci de faptul ca exista o tara fara iesire la mare ai carei cetateni vorbesc albaneza la perfectie si ar avea Albania in topul preferintelor pentru petrecerea vacantei la mare. Din acest motiv, albanezii pregatesc o autostrada de la Pristina la Durres. In cel mai pur stil balcanic, pretul a sarit de la 418 la 630 milioane euro, iar proiectul consortiului Bechtel-Enka (poate suna cunoscut) este invaluit de presa albaneza de acuzatii legate de ilegalitati comise la alocare. Investigatiile au dus chiar la ridicarea imunitatii parlamentarului Luzlim Basha, care era ministru al Transporturilor atunci cand proiectul s-a alocat catre Bechtel si Enka. Dar, usor-usor, lucrurile merg inaine si peste zece ani autostrada va fi gata, iar turistii kosovari o sa se „scurga” spre litoralul albanez.
In acest rastimp, turismul romanesc bate pasul pe loc, exista proiecte de anvergura a caror finalitate se lasa indelung asteptata, hotelierii se bucura ca este plin de turisti autohtoni, iar alti concurenti, precum Albania sunt priviti cu superioritate. Cu aceeasi superioritate cu care a fost privita acum zece ani Bulgaria si acum 15 ani Tunisia.
